Oficial, Glencore vrea sa treaca la un model de guvernare corporatista, in care activitatile sale sunt puse sub lumina publica, spre deosebire de ultimele patru decenii. Listarea la bursa, afirma Glasenberg in prospectul de oferta, "este urmatorul pas logic in dezvoltarea si strategia noastra. Ne va oferi flexibilitatea financiara de a capitaliza oportunitatile de crestere pe termen lung si va oferi investitorilor internationali o ocazie de a investi in modelul nostru unic de afaceri cu materii prime si de a participa la cresterea noastra viitoare". Cu fondurile obtinute din listare, compania a anuntat ca vrea sa-si achite unele credite scadente si sa-si majoreze participatia in monopolul minier kazah Kazzinc, de la 57% la 93%, pentru circa 3,2 miliarde de dolari.

Insa declaratiile unui urias iesit subit la lumina dupa 37 de ani de razboi in spatele cortinei au trezit indoieli si comentarii de tot soiul. Analistii Goldman Sachs au fost primii care au ridicat astfel de semne de intrebare, mai ales in contextul in care - potrivit bancii americane - bula speculativa a marfurilor de baza ar urma sa se sparga cat de curand, fiind aproape de apogeu. E posibil asadar ca Glencore sa fi decis listarea pentru a profita de contextul favorabil de moment (nu doar materiile prime sunt in plina scumpire, ci si actiunile listate la burse se tranzactioneaza la maxime devenite deja neverosimile) si sa stranga maximul de finantare posibil in aceste conditii. Cei de la Goldman Sachs se pot da pe ei insisi ca exemplu: in 1999, in plina epoca de euforie dot-com, listarea bancii a strans 3,6 mld. dolari si a marcat a doua oferta publica initiala ca valoare pe plan mondial.

Acum, Glencore ar putea folosi castigul fie ca rezerva de vreme rea, pentru eventualitatea in care bula speculativa a mate-riilor prime s-ar sparge, fie pentru a-si creste anvergura mondiala a afacerilor printr-o fuziune cu Xstrata, care ar trans-forma-o intr-un arbitru al pietei materiilor prime comparabil cu liderii globali ai mineritului BHP Billiton sau Rio Tinto. Iar multi investitori cred posibila mai degraba a doua varianta, mizand pe o mentinere pe termen lung a decalajului dintre cererea si oferta de materii prime, care va sustine preturile chiar si in conditiile in care cresterea economica mondiala ar pierde viteza. Iar pentru niste investitori speriati de "peak oil", de incalzirea globala sau de dificultatile de a mai gasi resurse proaspete de carbune sau de metale rare, e bine sa aiba in portofoliu niste actiuni Glencore.