„O gâscă este o gâscă în primăvară. Este o gâscă în toamnă. Nu este la fel în cazul rublei. Una este la începutul anului şi alta la sfârşit”, a replicat cu răceală martorul. Procurorul nu s-a lăsat impresionat şi a cerut martorului să compare 50 de kolioni cu preţul de magazin al unei gâşte. Este calitatea aceeaşi cu cea a unei gâşte de curte? „Nu!”, a strigat martorul.

„Îmi place să cultiv ardei şi roşii. Fac salam pepperoni, de exemplu. Ştiţi cât costă în magazine? Mi-l fac singur. Cumpăr seminţe pe eBay din Israel. Le plantez în ghivece”, a explicat un alt martor, prietenul acuzatului, Iuri Bojenov. Oamenii prezenţi în sală, majoritatea moscoviţi, ascultă cu atenţie. Bojenov a spus că barterul este problema lui personală. Îi dă vecinului său legumele pe care le cultivă, iar acesta îi dă în schimb ouă sau un nou soi de cartofi. Şliapnikov i-a dat lui Iuri 25 de kolioni. Acesta, ca şi mecanicul Titov, vrea să primească în schimb o gâscă.

„De ce nu vrei în schimb o chitanţă?”, a întrebat procurorul, iar răspunsul lui Bojenov a fost că are încredere în Mişa.

„Şi nu s-a întâmplat niciodată să transferi kolionii unei alte persoane?” a mai întrebat procurorul. „Ce? E gâsca mea, cui să o dau?”, s-a întrebat amuzat Bojenov. El a spus apoi, fără să se adreseze judecătorului, că are câteva întrebări pentru procuror.

„Când vom ajunge la subiect? Când vom începe să răspundem scrisorilor din satul Larinskoie?”, a întrebat Bojenov. Din nefericire, asistenţa nu a mai avut ocazia să afle ce s-a întâmplat în satul Larinskoie, judecătorul afirmând că, potrivit procedurii, un martor poate doar să răspundă la întrebări, nu să le şi pună.

Nimeni a pomenit însă de procedură când s-a dovedit că următorul martor citat era deja prezent în sală, asistând la depoziţiile martorilor anteriori. În general acest lucru nu ar trebui permis, dar Tatiana Fomina, specialist fiscal din Egorevsk, a depus oricum mărturie. Ea a spus că schimbul de bunuri este supus codului fiscal, iar taxele trebuie plătite în ruble. Kolionii împiedică plata unor astfel de taxe.

„Cum poate fi acesta un subiect al codului fiscal? Nu colectaţi taxe de la bandele criminale. Nu le luaţi de la puşculiţele oamenilor. Sunt vinovat şi de aceste lucruri?”, a întrerupt creatorul kolionului. Reprezentanta fiscului l-a privit cu simpatie, dar i-a răspuns că instituţia îi va evalua activităţile ca pe unele agricole. Ea a fost întreruptă de două femei care au dat buzna în sala de judecată. Femeile au început să împartă hârtii tuturor celor prezenţi, inclusiv judecătorului şi jurnaliştilor. „Sunteţi de la banca centrală? Vă aşteptam”, a spus judecătorul cu precauţie. „Reprezentăm Uniunea Poporului Indigen al Sfintei Rusia! Dorim să prezentăm un caz”, a spus una dintre femei. Chiar şi procurorul a izbucnit în râs. „Credeam că vreţi să fiţi terţă parte în acest proces. Să vă vedem paşapoartele”, a spus judecătorul.

„Nu sunt cetăţean al Rusiei”, a spus una dintre femei. Judecătorul şi-a pus capul în mâini. “Ei bine, haideţi să le includem în proces. Ele nu înţeleg ce se întâmplă şi nici eu!”, a glumit Şliapnikov. O examinare sumară a „documentelor” femeilor arată că nu era aşa. 15 rânduri de pe documetele lor înşiră diferite ţări în care femeile ar fi fie persoane cu funcţii de conducere fie prinţese, iar ele solicită ca Şliapnikov să fie absolvit de orice responsabilitate „în baza statutului său de fiinţă umană”. După toate acestea, femeile nu sunt scoase din sala de judecată, ci rugate să se aşeze şi să se poarte cum trebuie.

Reprezentantul băncii centrale nu s-a prezentat la proces şi nici nu a răspuns la telefon, dar o declaraţie a instituţiei a fost citită în instanţă. Declaraţia susţine punctul de vedere al procuraturii, că moneda kolion încalcă constituţia şi legile federale. Documentul subliniază faptul că moneda naţională a Rusiei este rubla, formată din 100 de copeici.

Procurorul nu vrea să continue în lipsa reprezentantului băncii centrale, solicitând o amânare. „M-am săturat de procurori. Jurnaliştii practic locuiesc la mine acasă din cauza asta. Hai să terminăm mai repede”, s-a rugat Şliapnikov. El a spus adevărul. Un reporter de la Komsomolskaia Pravda a scris în reportajul său că fermierul l-a învăţat să planteze un măr.

„Poate vrei să recunoşti acuzaţiile? Am termina mai repede”, a spus judecătorul, încercând să  îl ia pe nepregătite. Şliapnikov a părut că se gândeşte, în timp ce prietenii din sală îi strigau să nu facă aşa ceva. „Nu, voi continua”, a spus fermierul.

„Pun pariu că regreţi acum kolionii”, a râs judecătorul, care a amânat apoi judecata cazului.

Şliapnikov nu este prima persoană din Rusia care a lansat propria monedă. La începutul anilor ’90, sute de cetăţeni ruşi au tipărit propriile monede din cauza inflaţiei. Vouchere ale schemei piramidale MMM au fost folosite ca bani, iar „francii” din Urali au ajuns în circulaţie dincolo de graniţele regiunii unde au fost creaţi. Aceste cazuri rareori au ajuns în justiţie, dar s-a întâmplat totuşi din când în când. În 2013, un tribunal local din regiunea Başkortostan a interzis „şaimuratovka”, o monedă tipărită de un om de afaceri local, numită tot după numele unui sat. Acuzatul a contestat condamnarea la curtea supremă din Başkortostan, care i-a dat câştig de cauză.