Tot cu privire la Spania, dar şi la Irlanda, liderii din zona euro au cerut Comisiei Europene să prezinte de urgenţă propuneri pentru înfiinţarea unui mecanism unic de supraveghere bancară, ca prim pas pentru uniunea bancară care ar urma să facă parte din proiectul de federalizare a Europei. După crearea instituţiei, cu implicarea BCE, Mecanismul European de Stabilitate ar putea dobândi prerogativa de recapitalizare directă a instituţiilor de credit aflate în dificultate. Acesta este un nou progres spre reducerea costurilor de finanţare, dat fiind că proiectul iniţial prevedea ca MES să acorde fonduri statelor, care le-ar fi distribuit apoi băncilor, consecinţa fiind creşterea datoriei publice. Mai mult, statele în dificultate vor putea apela la fondurile oferite de MES fără condiţii de genul celor impuse Greciei sau Portugaliei, pentru a nu adânci recesiunea. BCE va servi drept agent al FESF şi MES în operaţiunile pe piaţă.

Măsurile reprezintă primii paşi spre o integrare economică mai profundă la nivelul zonei euro, necesară pentru a asigura supravieţuirea monedei unice. Ele nu rezolvă însă problema reformelor pe termen lung, prioritară pentru Germania, respectiv a integrării politice, fiscale şi bancare sub forma unor viitoare State Unite ale Europei. În ajunul reuniunii de la Bruxelles, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, preşedintele Eurogroup, Jean-Claude Juncker şi preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, au prezentat un raport pregătit pentru liderii UE, care descrie patru direcţii principale de acţiune pentru realizarea federalizării zonei euro într-un orizont de zece ani. Proiectul celor patru preşedinţi europeni propune unificarea procesului de decizie bugetară, astfel încât fiecare stat să fie nevoit să obţină acordul celorlalte dacă vrea să ia măsuri care ar duce la depăşirea ţintelor de deficit bugetar şi datorie publică. Tot la fel ar urma să fie integrate şi deciziile economice, în privinţa pieţei muncii şi a stimulentelor fiscale pentru creşterea competitivităţii. Proiectul propune o coordonare mult mai strânsă între Parlamentul European şi cele naţionale, pentru accelerarea integrării politice şi garantarea democraţiei deciziilor, iar în domeniul bancar propune un mecanism de supraveghere centralizată a tuturor băncilor din zona euro şi dreptul de intervenţie de la centru asupra politicilor bancare, în aşa fel încât să se evite riscuri de genul celor care au dus la salvarea băncilor cu bani publici. Corolarul acestor strategii de integrare ar urma să fie trecerea la emiterea de euroobligaţiuni comune şi garantarea în comun a depozitelor bancare.

Proiectul s-a lovit de opoziţia Germaniei, nu doar fiindcă nu e suficient de concret şi de ferm în privinţa disciplinei fiscale şi fiindcă readuce pe tapet euroobligaţiunile comune şi garantarea în comun a depozitelor bancare, dar şi pentru că ar institui supravegherea bancară nu doar pentru băncile de "importanţă sistemică" (too big to fail), ci pentru toate cele 8.000 de bănci din zona euro (deci inclusiv pentru toate băncile germane, ceea ce nu convine Berlinului). Chiar şi aşa însă, zona euro are un punct de pornire pentru discuţiile despre federalizare, care vor fi reluate în octombrie plecând de la acest proiect.

Ce urmează pe termen scurt după summit? Angela Merkel va merge la 4 iulie la Roma, pentru o întrevedere separată cu Mario Monti. Eurogroup, grupul de lucru al miniştrilor de finanţe din eurozonă, a programat prima întâlnire pentru 9 iulie, întrucât Consiliul European a însărcinat Eurogroupul să înceapă atunci aplicarea măsurilor convenite la Bruxelles. Tot atunci vor fi dezvăluite primele detalii şi aspecte tehnice ale acordului de recapitalizare a băncilor spaniole, precum şi primele informaţii concrete despre finanţarea externă pentru Cipru.