Oamenii au ajuns iar să plătească pentru colapsul financiar din 2008. De data aceasta, pentru a vedea filme şi piese de teatru

Autor: Bogdan Cojocaru Postat la 19 februarie 2016 284 afişări

Pentru publicul de rând care a vrut să înţeleagă cum a venit marea criză economică şi cine este vinovat, documentarul Inside Job (2010) a fost de referinţă. De atunci, actorii-speculatori din drama colapsului financiar sau în general de pe scena psihopată a brokerilor au devenit, procesaţi de industria din Hollywood, eroi de film, iar americanii şi publicul din întreaga lume dau bani pentru a-i vedea.

Oamenii au ajuns iar să plătească pentru colapsul financiar din 2008. De data aceasta, pentru a vedea filme şi piese de teatru

Istoricii filmului leagă acest decalaj de cele care care au urmat războiului din Vietnam şi crahului de pe bursele de acţiuni din 1929. Au fost făcute în timp real filme despre aceste situaţii, dar cele care au avut impactul cel mai puternic au venit mai târziu. The Deer Hunter (Vânătorul de cerbi) a apărut pe ecrane în 1978, iar Apocalypse Now (Apocalipsul acum) în 1979. Războiul se terminase în 1975.

Filmele clasice despre Marea Depresiune economică, cum ar fi Meet John Doe (Vi-l prezint pe John Doe) al lui Frank Capra şi Grapes of Wrath (Fructele mâniei) al lui John Ford au apărut pe ecrane abia când al doilea război mondial era în plină desfăşurare.

„După un eveniment catastrofal durează ceva timp până când inconştientul colectiv iese la suprafaţă“, spune Brian Koppelman, unul dintre realizatorii lui Billions (Miliarde), un nou serial despre un titan al fondurilor de hedging anchetat de un îndârjit procuror american. Acţiunea din Billions se petrece în prezent, dar, aşa cum este cazul multor dramatizări contemporane ale evenimentelor din lumea financiară, este marcată de colapsul din 2008. Un lucru este clar, spune  Koppelman, spectatorii de astăzi sunt mai pregătiţi să digere detaliile eşecurilor de atunci. „Am învăţat cu toţii limbajul tehnic.“

The Big Short se termină cu avertismentul scris că Wall Street îşi poate repeta greşelile. „În 2015, mai multe bănci mari au început să vândă ceva numit «bespoke tranche opportunity»“. Avertismentul face referire la o posibilă rebotezare a instrumentelor financiare complexe şi riscante care au stat la baza haosului din 2008. Filmul, în care joacă Brad Pitt, Christian Bale şi Steve Carell, pare acum un succes, însă McKay spune că a avut nevoie de mai mulţi ani pentru a convinge studioul de film să-i dea undă verde. „Se temeau că materialul este prea ezoteric şi prea ciudat, dar au devenit mai deschişi după ce am găsit o cale de a-l face mai distractiv“, povesteşte el.

„Ne-a ajutat şI succesul «Wolf of Wall Street» (Lupul de pe Wall Street)“, a adăugat McKay, făcând referire la filmul din 2013 al lui Martin Scorsese despre un broker, jucat de Leonardo DiCaprio.

Executivii de la Hollywood nu s-au grăbit să îmbrăţişeze nici acest proiect, care a costat 100 de milioane de dolari – un film de trei ore, lung după standardele industriei americane de profil.

Red Granite Pictures, al cărui sponsor principal este omul de afaceri din Abu Dhabi Mohamed Ahmed Badawy Al-Husseiny, a finanţat filmul. Însă Wolf of Wall Street a strâns 392 de milioane de dolari în întreaga lume, iar banii au dat curaj şi altor case de film.

Washingtonul şi Wall Streetul sunt învinovăţite în cea mai mare parte a acestor lucrări – comedii şi drame. Însă în unele filme este vizibil interesul personal al creatorilor lor.

Actriţele caută din ce în ce mai mult roluri de femei puternice şi complexe,  iar unele dintre ele au ales filme care se concentrează pe femei-directori executivi din lumea băncilor. Sony Classics a livrat Equity (în traducere acţiuni, în sensul de capital financiar, dar şi echitate, corectitudine), un film cu Anna Gunn, din serialul Breaking Bad, în rolul unui bancher de investiţii care intermediază o ofertă publică iniţială de vânzare de acţiuni şi se confruntă cu corupţia din lumea financiară.

Warner Bros. a încheiat un acord cu Reese Witherspoon pentru adaptarea Opening Belle (joc de cuvinte: opening bell este semnalul pentru deschiderea burselor americane, iar belle s-ar traduce prin frumoasa, ceea ce face referire la un personaj feminin), o nuvelă comică scrisă de Maureen Sherry. Sherry a fost director executiv al băncii americane Bear Stearns. Witherspoon intenţionează să joace rolul eroinei principale, un trader care se luptă cu sexismul şi vinde instrumente financiare garantate prin ipoteci (instrumentele care au umflat bula imobiliară speculativă din SUA până ce aceasta a făcut implozie) când pieţele erau în cădere.

În luna octombrie a anului trecut, autorul irlandez Paul Murray a publicat o nuvelă satirică, The Mark and the Void, despre criza bancară din Irlanda.

Michael M. Thomas, scriitor şi fost partener la Lehman Brothers, a ales pentru carea sa Fixers, publicată anul acesta, o cale mult mai colorată. Explicaţiile beletristice ale lui Thomas despre ce a mers greşit incriminează parvenitismul şi lăcomia de pe Wall Street, dar îl face responsabil şi pe preşedintele Barack Obama pentru nepedepsirea vinovaţilor. În carte, o cabală de brokeri de putere manipulează alegerile în favoarea unui candidat asemănător lui Obama, care refuză să introducă reforme pe Wall Street şi să trimită bancherii la închisoare. Michael M. Thomas a plecat de la Lehman Brothers cu mult înainte ca banca de investiţii să intre în faliment şi să trimită sistemul financiar mondial în criză.

„Cultura s-a acordat mai bine la lumea financiară“, spune Sandy Climan, preşedintele Entertainment Media Ventures, o companie de investiţii în filme şi în media digitală din Los Angeles. „Creatorii dramatizează deja ceea ce oamenii au în minte.“

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/special/oamenii-au-ajuns-iar-sa-plateasca-pentru-colapsul-financiar-din-2008-de-data-aceasta-pentru-a-vedea-filme-si-piese-de-teatru-15080104
15080104
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.