Să luăm exemplul sectorului imobiliar, unde proprietarii sunt ajutaţi să transforme pe toată lumea în chiriaşi în timp ce cererea pentru locuinţe continuă să fie alimentată de imigranţi, ceea ce împinge în sus chiriile şi ne face din ce în ce mai săraci. E o întoarcere spre iobăgia secolului XIX. Ştiu că guvernul şi Banca Angliei sunt cei care îi împing pe oamenii în jos, acest vot a fost singurul mod de a le face rău.

“CETĂŢENII NON-UE SUNT DISCRIMINAŢI”. ANDREW RICHES, 54 DE ANI, GRAPHIC DESIGNER

Am votat pentru o politică imigraţionistă echitabilă. Soţia mea este un cetăţean din afara UE, din Thailanda, şi ne simţim discriminaţi. Dacă n-aş câştiga 20.000 de lire sau mai mult, opţiunea pe care aş fi avut-o ar fi fost să cer ajutoare de şomaj, iar atunci când ar fi venit timpul ca soţia mea să-şi reînnoiască viza, ar fi fost obligată să plece. Viza ei costă aproape 1.500 de lire la fiecare doi ani şi jumătate. Doar Cameron (premierul demisionar) este de vină.

Credea că poate brusca electoratul, aşa cum a făcut cu scoţienii şi referendumul lor, dar a uitat că nimeni nu este entuziasmat sau patriot în privinţa UE şi că milioane de oameni îl urăsc. De asemenea, nu-mi place ca guvernul şi companiile să-mi spună cum să votez. De aceea votul este secret. Cred că rasismul şi xenofobia sunt stârnite mai mult de partea anti-Brexit. Sunt foarte mulţumit de rezultat, ar trebui să-i ţină pe toţi ocupaţi ani de zile. Aşa nu vor mai avea timp să se războiască prin lume.

“AM VOTAT PENTRU A RECÂŞTIGA CONTROLUL DE LA BIROCRAŢII NEALEŞI DE LA BRUXELLES”.

GARY, 55 DE ANI

Pentru mine totul a ţinut de suveranitate, de capacitatea de a lua propriile decizii şi de a nu fi conduşi de birocraţi nealeşi, fără chip, din Bruxelles. Ca să nu fim forţaţi să intrăm într-o uniune politică mai mare şi spre crearea unui superstat european pentru care nimeni nu mi-a cerut opinia. A fost despre recâştigarea controlului graniţelor noastre şi a puterii de a ne influenţa propriul destin. A fost, de asemenea, despre imigraţia scăpată de sub control, dar niciodată despre economie. N-am crezut niciodată în „proiectul frica“ şi chiar dacă economia va avea probleme, ne-am recâştigat controlul asupra propriei noastre ţări şi putem lua decizii şi acţiona singuri pentru a îndrepta lucrurile.

O Britanie care face comerţşi trăieşte în pace cu vecinii europeni, dar care nu este condusă de ei. Una care ascultă de nevoile şi opiniile oamenilor de rând şi nu doar de acelea ale albilor, ale clasei de mijloc sau elitei liberale de la Londra. Ca membru în vârstă al populaţiei, resping prejudecata răspândită de cei care au votat „Rămânem“ că votul pentru „Plecăm“ este cumva egoist şi are mai puţină valoare decât cel al unei persoane mai tinere şi că ar fi trebuit să mă gândesc la viitorul lor. M-am gândit la viitorul lor, dar am văzut unul diferit, unul al unei vieţi într-o naţiune liberă, independentă, capabilă să ia propriile decizii fără intervenţia Bruxelles-ului. 

“AM VOTAT CA SĂ SPRIJIN INDUSTRIA BRITANICĂ”.

JAY, 24 DE ANI

Am votat ca să sprijin industria pescuitului din Marea Britanie pentru că pescarilor britanici le sunt alocate doar 30% din cote pentru pescuitul în apele teritoriale britanice. Sper că de acum afacerile mici şi poate companiile din Marea Britanie nu vor mai importa bunuri şi mâncare care pot fi cumpărare de aici şi în schimb vor sprijini industria britanică şi vor crea locuri de muncă. Poate că într‑un final vom începe să producem din nou maşini de top şi utilaje pentru că toate acestea au dispărut de când am aderat la UE şi la regulile şi regulamentele alea.

UE este un eşec. Euro se prăbuşeşte şi toată uniunea merge înapoi în timp ce restul lumii o depăşeşte. Nu sunt un nazist rasist şi nu am nicio problemă cu imigraţia şi cu libertatea de mişcare. Am însă o problemă cu imigranţii care pot cere ajutoare pentru copiii care nu trăiesc în Marea Britanie. Nu sunt de acord cu statisticile false ale taberei anti-Brexit, cu blocarea protestelor pescarilor de pe Tamisa şi să fie acuzaţi de abuz oamenii muncii care încearcă să aducă mâncare familiilor lor şi cu toate aceste manevre ascunse. Niciunul dintre prietenii sau colegii mei nu regretă ce a făcut. Toţi sunt mulţumiţi. Ştiam că lira se va deprecia temporar şi că aşa va face şi euro. Mai ştiu şi că lira îşi va reveni. Însă nu sunt sigur dacă euro îşi va reveni. Poate că n-am fost niciodată puternici în Europa, dar Europa era mai puternică cu noi. Sper că vor avea succes oamenii muncii şi firmele britanice, nu doar multinaţionalele, milionarii sau clasa de sus care-şi face toţi banii din investment banking.

“VREAU SĂ VĂD DESTRĂMAREA UE”. TOM, 23 DE ANI

M-ar încânta să văd destrămarea UE. Statele-naţiuni ar trebui să se elibereze din lanţurile pe care şi le-au pus de bunăvoie, dar care le-au fost oferite de oameni cinici, înşelători, antidemocraţi şi obsedaţi de control. Am votat din cauza obstacolelor de netrecut puse în calea reformei în Europa. Alte state membre şi unii din reprezentanţii noştri doreau cu prea multă tărie să menţină practica nedemocrată de a numi lideri respinşi în poziţii de putere în Europa.

Este o ruşine şi modul în care au fost tratate ţările mediteraneene. Lovitura pe care o va încasa la început economia va fi dureroasă. Sper să treacă pe măsură ce oamenii realizează ce se întâmplă în realitate. Comerţul nu va înceta, nu vor fi ridicate bariere, europenii care îşi dau silinţa să muncească nu vor fi deportaţi.

“MAREA BRITANIE O VA DUCE FOARTE BINE ÎN AFARA UE”.

SALLY, 34 DE ANI, PROFESOARĂ LA O ŞCOALĂ PRIMARĂ DIN LONDRA

Am ezitat un pic de dimineaţă când am văzut reacţiile pe Facebook. 98% din prietenii mei de pe Facebook au vrut să rămânem în UE. La serviciu toţi colegii se pare că au votat să rămânem, aşa că n-am zis nimic. Încă n-am scris nimic pe Facebook şi nu sunt sigură că voi scrie pentru că îmi voi atrage multă ură. UE este condamnată la eşec pe termen lung şi foarte lung, iar Marea Britanie se va descurca foarte bine în afara ei.

Îmi este clar că economic UE se îndreaptă spre un eşec, iar principala ei soluţie pe care o foloseşte tot mai mult pare să fie tocmai ceea ce pare să-i cauzeze eşecul. Prevăd mişcări populare contra UE în mai multe state şi pare să fi început deja în ţările care au stat cel mai mult în Uniune.

“AM VOTAT PENTRU A-I TRAGE LA RĂSPUNDERE PE POLITICIENI”.

JANE, 19 ANI

Sunt o socialistă şi cred în democraţie; ce m-a deranjat cel mai mult au fost discuţiile secrete privind TTIP (Transatlantic Trade and Investment Partnership – un acord de comerţ liber şi investiţii între UE şi SUA). M-am temut şi pentru sistemul nostru de asigurări de sănătate. Sunt cetăţean al UE şi cetăţean britanic şi nu mi-au plăcut nici minciunile taberei „Rămânem“, care ne spunea că drepturile noastre ca oameni ai muncii există doar mulţumită UE. Sindicatele au luptat pentru drepturile noastre aşa cum au făcut mereu. Trebuie să-i putem trage la răspundere pe politicienii noştri şi să-i putem respinge prin vot când este nevoie.

Putem acum să alegem cum ne cheltuim bani în loc să primim bani de buzunar ca nişte copii. Putem decide cu cine facem comerţ. Putem decide condiţiile prin negociere. Vom avea propriul program. Ne vom putea păstra serviciile publice şi nu vom fi forţaţi să le privatizăm. Şi, dacă vrem, ne putem renaţionaliza industriile, ceea ce nu ar fi permis în UE. Am fost şocată şi întristată de vitriolul scuipat de membrii taberei „Rămânem“, mai ales de alegătorii tineri care au mers până acolo încât au sugerat că dreptul de a vota ar trebui retras oamenilor bătrâni care nu sunt de acord cu ei. Ce mod formidabil de a promova democraţia!