Bob McNally, fost oficial la Casa Albă, în prezent şeful companiei de consultanţă Rapidan Group din Washington, crede că Arabia Saudită îşi poate permite să lasă preţul petrolului să scadă. Un calcul sumar arată că Arabia Saudită pierde doar 10-20 de miliarde de dolari din rezervele valutare de 750 de miliarde de dolari de care dispune, dacă lasă preţul petrolului să rămână la circa 80 de dolari pe baril, timp de un an.

„Dacă va fi nevoie, nu saudiţii vor fi cei care vor reduce producţia. Comentarii recente ale acestora au sugerat că dacă va fi nevoie americanii ar trebui să reducă livrările„, a spus McNally.

RUSIA NU ESTE ÎN PERICOL IMEDIAT

Rusia nu este în pericol imediat din cauza declinului puternic al preţului petrolului din ultimele luni. Chiar dacă economia este dependentă în mare măsură de petrol, rezervele valutare acumulate deja şi liberalizarea rublei vor atenua şocul, iar Rusia ar trebui să fie capabilă să reziste unor cotaţii de 80-90 de dolari pe baril timp de aproximativ doi ani, consideră analiştii. Pe termen lung însă, persistenţa cotaţiilor scăzute, cumulată cu presiunile exercitate de sancţiunile occidentale, ar putea implica un pericol existenţial pentru regimul Putin.

Declinul de 25% al preţurilor petrolului din ultimele trei luni a reprezentat un şoc pentru guvernul rus. Proiectul de buget pentru perioada 2015-2017 ia în considerare un preţ al petrolului de 100 de dolari pe baril şi o creştere medie a PIB de 2,6%.

Chiar şi înainte de prăbuşirea preţului petrolului, guvernul de la Moscova intenţiona să folosească din fondul de rezervă sume echivalente cu 3%-5% din PIB, pentru acoperirea deficitului bugetar anticipat până la sfârşitul lui 2017. Rusia foloseşte deja banii din alt fond suveran, Fondul Bunăstării Naţionale, pentru infrastructură şi susţinerea băncilor şi companiilor sancţionate de Occident.

Petrolul şi gazele asigură circa jumătate din veniturile bugetare ale Rusiei. O cotaţie a petrolului de 80 de dolari pe baril în loc de 100 ar putea provoca un deficit de circa 2% din PIB. În mod normal, acest fapt nu ar fi o mare problemă întrucât Rusia s-ar împrumuta de pe pieţele internţionale, iar băncile şi companiile şi-ar refinanţa datoriile externe.

În contextul sancţiunilor occidentale, situaţia este mult mai dificilă, dar asta nu înseamnă că Rusia va rămâne fără bani înainte de sfârşitul anului 2017. Banca centrală s-a angajat să liberalizeze rubla, astfel că preţul mai scăzut al petrolului va avea ca efect deprecierea rublei, ajutând atât economia, cât şi guvernul să suporte mai uşor şocul.

Cheltuielile guvernului rus sunt în ruble, iar dacă deprecierea va fi suficient de puternică, bugetul ar putea fi echilibrat chiar şi cu un preţ al ţiţeiului de 80 de dolari pe baril, notează Financial Times.

Acest fapt nu va rezolva problema reală a lui Putin, stagnarea şi cel mai probabil declinul veniturilor reale. Ieşirile de capital vor continua şi vor avea ca efect investiţii mai mici şi implicit o creştere economică mai scăzută în următorii ani. Estimarea guvernului privind o creştere economică de 2% în 2015 pare deja optimistă. Chiar şi înainte de declinul cotaţiilor ţiţeiului, consensul analiştilor era un avans al PIB de 1%. În prezent, aşteptările analiştilor şi instituţiilor internaţionale sunt o creştere economică de 0,5%. Banca centrală va continua să încerce să ţină sub control inflaţia, dar deprecierea rublei va afecta puterea de cumpărare a ruşilor, în termeni reali.

Rusia este un importator net de alimente şi bunuri de consum şi este de aşteptat o creştere generală a preţurilor, chiar dacă va avea loc o substituire substanţială a importurilor.

Guvernul lui Putin nu s-a confruntat niciodată cu constrângeri bugetare atât de dificile. Nici măcar în perioada crizei financiare din 2008-2009 problema nu a fost atât de gravă. În acea perioadă, bugetul s-a bazat pe un preţ al petrolului de 40-50 de dolari pe baril, în timp ce Rusia dispunea de rezerve mult mai mari în fondurile suverane, în valoare de 20% din PIB. Deloc surprinzător, Rusia a reuşit să iasă din criză.

De această dată, guvernul trebuie să aleagă dacă să reducă cheltuielile şi să îşi recunoască public incapacitatea de a îndeplini promisiunile electorale făcute de Putin în 2012, sau să majoreze taxele, ceea ce ar afecta mai mult investiţiile şi creşterea economică.În ambele situaţii, dacă preţul petrolului va rămâne în intervalul 80-90 de dolari pe baril, guvernul va trebui justifice nivelul mai scăzut de trai al populaţiei. Experienţa din ultimele luni poate da o idee despre reacţia lui Putin: să convingă publicul că ruşii se află într-o fortăreaţă asediată şi trebuie să se adune în jurul steagului, indiferent de costuri. Pentru aceasta va fi nevoie de aducerea propagandei şi a represiunii politice la un nou nivel şi ar putea implica opţiuni imprevizibile în politica externă, notează Financial Times.