Buffett are o filosofie la care ţine foarte mult, care a trecut proba timpului şi care poate fi definită foarte simplu prin investiţii valoroase. Aşa cum singur a recunoscut, Buffett este un discipol al profesorului Benjamin Graham de la Columbia Business School, pe care l-a numit idolul său, după ce a citit cartea acestuia ”The Intelligent Investor„.

Conform acestei filosofii, Buffett investeşte în companii subevaluate, în baza fundamentelor acestora şi analizând datele contabile. Pentru aceste analize este nevoie de competenţe extrem de specializate, iar marea majoritate a investitorilor trebuie să se întrebe dacă deţin astfel de competenţe, notează Ritholtz.

Buffett este extrem de disciplinat, fiind conştient că nicio metodă de investiţie nu funcţionează întotdeauna. Respectarea acestei abordări necesită recunoaşterea faptului că pot fi de aşteptat perioade de performanţe sub aşteptări, acestea fiind normale. Ceea ce îi separă pe cei puţini de marea majoritate a investitorilor este ignorarea zgomotului şi respectarea propriei filosofii. Pentru aceasta este nevoie de o mare disciplină emoţională, pentru a nu devia de la drumul propriu. Buffett are acest lucru, ca şi partenerul său Charlie Munger.

Al treilea element care îl caracterizează pe Buffett este stabilirea unui orizont de timp extrem de lung. Buffett susţine că perioadele de păstrare a investiţiilor sale sunt ”pentru totdeauna„. Chiar dacă este o exagerare, totuşi investiţiile miliardarului sunt pentru foarte mult timp.

Ultimele câteva decenii au fost caracterizate de tranzacţiile bursiere rapide, unele chiar de ordinul milisecundelor. Capacitatea de a nu face nimic este mult subevaluată, iar Buffett înţelege acest lucru.

Ceea ce face din Buffet un investitor strălucit este faptul că este credincios propriilor convingeri, găsind o abordare potrivită temperamentului, abilităţilor, preferinţelor şi caracterului său, explică Ritholtz.

Scrisorile anuale ale lui Buffett sunt întotdeauna presărate cu sfaturi de investiţii, indicii privind succesorul său şi alte dovezi de înţelepciune de viaţă şi de afaceri. Miliardarul nu s-a dezminţit nici în acest an, cu aforisme precum ”Niciodată să nu subestimezi un om care se supraevaluează„.

Buffett a vorbit în scrisoarea din acest an despre perspectivele companiei în următorii 50 de ani, el având încredere că Berkshire Hathaway nu va avea probleme financiare majore şi că valoarea companiei va creşte în timp. El a dat totodată şi unele sfaturi investitorilor care vor să cumpere acţiuni Berkshire.

Astfel, Buffett recomandă investitorilor că nu cumpere acţiunile Berkshire dacă preţul este prea mare. ”Dacă preţul este, să spunem, dublu faţă de valoarea contabilă, nivel atins ocazional de acestea, ar putea dura mulţi ani până ca investiţia să aducă profit„, a spus Buffett.

Dacă investitorii vor să vândă acţiunile Berkshire la doi ani de la achiziţie, atunci aceştia o fac pe propria răspundere, întrucât câştigul va depinde mai mult de performanţa pieţei decât de valoarea titlurilor în perioada respectivă.

”Cei care vor câştig pe termen scurt să caute în altă parte, iar acţiunile Berkshire nu ar trebui cumpărate pe datorie„, mai scrie Buffett. Nimeni nu ştie când va veni următoarea criză bursieră şi, din 1965, s-a întâmplat de trei ori ca acţiunile Berkshire să scadă cu peste 50% faţă de nivelul lor maxim.  Indiferent dacă se va întâmpla sau nu o astfel de criză, Buffett spune că majoritatea acţionarilor Berkshire ar trebui să fie în siguranţă, dar că ar fi un dezastru ca speculatorii să se folosească de bani împrumutaţi.

Acţiunile Berkshire clasa A costă peste 220.000 de dolari pe unitate, fiind cele mai scumpe din lume. Titlurile clasa B sunt mai accesibile, cu un preţ de circa 146 de dolari pe unitate.

Buffett are recomandări şi pentru conducerea Berkshire, să investească în afaceri şi nu în creşterea numărului de angajaţi. Miliardarul a menţionat în scrisoare că numărul total al angajaţilor Berkshire a crescut cu 3% în 2014, la 340.499, dar nu şi în cazul sediului central, unde lucrează 25 de persoane.

Alt sfat dat şefilor companiei este să se asigure că membrii consiliului de administraţie pot comunica cu adevărat cu acţionarii. El a dat ca exemplu şi faptul că aceştia nu sunt asiguraţi pentru pierderile înregistrate de companie, fiind expuşi la fel ca acţionarii.

Şeful Berkshire a mai arătat că separarea funcţiilor de CEO şi de preşedinte va aduce beneficii companiei în viitor, el sugerând ca fiul său Howard să îl succeadă ca preşedinte fără rol executiv. El a arătat că în eventualitatea puţin probabilă în care directorul general nu va performa, atunci preşedintele poate interveni în forţă.

Între calităţile de lider considerate esenţiale de către Buffett pentru un lider de companie se află caracterul integru şi abilitatea de a combate aroganţa, birocraţia şi delăsarea. ”Când aceste cancere ajung în metastază, chiar şi cea mai puternică companie poate să se prăbuşească„, avertizează Buffett, dând ca exemplu grupuri precum General Motors şi IBM.

Nu în ultimul rând, Buffett a făcut referire la experienţă, care este cel mai bun profesor, la capacitatea unui lider de a-şi recunoaşte greşelile şi de a-şi păstra modestia, dar şi de a aprecia activitatea colaboratorilor săi.