Unii analisti se indoiesc de aceasta ultima afirmatie, spunand ca problemele politice care despart Statele Unite de Siria - de la atitudinea fata de Israel si pana la activitatile Hezbollah, formatiunea siita sprijinita de sirieni pe care Washingtonul o considera drept grup terorist - trebuie sa fie rezolvate inainte ca Siria sa inceapa sa-si reconsidere legaturile tot mai stranse cu Iranul. Si chiar in absenta sanctiunilor, o binecunoscuta jungla de obstacole birocratice la Damasc si nebuloasa politica din tarile vecine, Liban si Irak, tot i-ar face pe investitorii americani sa ezite inainte sa investeasca in Siria.

Intr-adevar, obstacolele birocratice sunt considerate responsabile pentru impiedicarea mai multor proiecte iraniene, cateva dintre acestea fiind blocate la stadiul de planuri. „Siria este un loc foarte neatractiv pentru a face afaceri“, spune Jihad Yazigi, editor la The Syria Report, un cotidian economic online de la Damasc. „In general, e mult mai usor si mai profitabil sa investesti in locuri ca Egipt sau Iordania.“

Dar niciunul dintre aceste motive nu a diminuat zelul companiilor iraniene, o explicatie fiind, potrivit observatorilor de la Damasc, sprijinul pe care li-l acorda guvernul de la Teheran. Companiile detinute de stat, dar si cele cu capital privat iranian au adesea legaturi oculte cu personaje politice ca Ali Akbar Hashemi Rafsanjani, oligarh financiar si fost presedinte al Iranului, si chiar si cu ultrasecretul Consiliu al Gardienilor Revolutiei Iraniene, potrivit lui Vali Nasr de la Scoala Fletcher. „Nu e niciun dubiu ca expansiunea economica iraniana se va indrepta spre piete unde sunt interese politice“, spune Nasr. „Relatia dintre mediul de afaceri si stat este in Iran foarte stransa.“

Aceasta forma de capitalism dirijat de stat ii permite Teheranului sa isi orienteze mai usor investitiile in sfera de influenta dorita, spune el, la fel ca in cazul programului neosocialist al presedintelui venezuelean Hugo Chávez in America Latina. Zone ca Afganistan si sudul Irakului, spre exemplu, terenuri de razboi considerate prea periculoase pentru cei mai multi investitori straini, sunt pline de marfuri produse in Iran. „Nimeni din Occident nu vrea sa faca afaceri in locuri ca Basra, dar iranienii vor“, spune Nasr despre orasul din sudul Irakului de unde fortele britanice s-au retras recent. „Pe de o parte, investitiile iraniene sunt strategice; pe de alta, se bazeaza pur si simplu pe oportunitati economice. Dar puteti fi sigur ca Rafsanjani n-o sa lase sa-i scape ocazia de a investi in Siria“, a adaugat el.

Situatia ii cam ingrijoreaza pe unii oficiali sirieni. Un inalt consilier al gu-vernului de la Damasc a spus, sub protectia anonimatului, ca nu e o coincidenta ca Iranul investeste in industrii strategice precum productia de beton sau productia de energie. „Aceste sectoare sunt vitale si le vor da iranienilor un cuvant greu de spus in zona“, a apreciat consilierul. Pe langa aceste proiecte, adauga el, Siria se gandeste sa le incredinteze companiilor iraniene administrarea retelei nationale de bancomate, tiparirea de pasapoarte siriene si gestionarea unui sistem care va aloca lunar cote de ajutoare alimentare prin intermediul cardurilor de debit. „Astfel de proiecte le vor da informatii despre fiecare dintre noi, inclusiv despre obiceiurile noastre de consum“, a spus consilierul. „Aici nu mai e vorba de profit - e vorba despre influenta.“

Traducere si adaptare: Mihai Mitrica