Loucas Ellinas, managing director al Chronolink, distribuitorul Rolex pentru Romania (al carui magazin se afla in hotelul Marriott), este tot o afacere de familie, cu o vechime tot de circa 40 de ani. “Noi am inceput acum multi ani in Cipru, Grecia si Liban cu marci precum Vacheron Constantin, Patek Philippe, Rolex si Bvlgari, iar in Romania, pe langa Rolex am adus si bijuteriile Mikimoto.” In 1996, Ellinas si-a lansat afacerea cu automobile (reprezinta firma Subaru in Romania) si si-a dat seama ca piata este foarte promitatoare. “Sincer, respect foarte mult Romania, pentru ca e o piata mare, cu 22 de milioane de locuitori, unde in ‘96 incepea sa se formeze noua clasa mijlocie si unde am observat un fenomen foarte interesant - oamenii erau interesati sa cumpere marci ale statutului social: mai intai o masina extraordinara, apoi o casa ca sa scape de vechile blocuri comuniste, iar dupa aceea au inceput sa se uite cu atentie si la alte lucruri, cum ar fi ceasurile si bijuteriile.” Proprietarul boutique-ului Rolex spune ca, la inceput, oamenii cumparau ceasuri cu o valoare mai modesta, dar ulterior au devenit mai sofisticati, mai cunoscatori, mai pretentiosi. “Atunci mi-am dat seama ca ar fi momentul sa incerc sa aduc in Romania unele dintre brandurile pe care le reprezentam in Cipru sau Grecia, iar in decembrie 2005 am deschis magazinul Rolex.”

 

La ora actuala, piata ceasurilor de lux este reprezentata de Micri Gold, Helvetansa, Cellini si Rolex, precum si de jucatori ca Galt (cu un portofoliu format din branduri precum Girard-Perregaux, Ulysse Nardin, TAG Heuer si Zenith) si B&B (care, in magazinele Splend’or, Kultho, Be in Time si B&B Collection, vand marci de ceasuri de la Dior pana la Louis Erard sau Seiko).

 

Unul dintre efectele boom-ului din industria orologera este si faptul ca livrarile de ceasuri se fac tot mai greu (capacitatile de productie nu pot tine pasul cu cererea), iar marile manufacturi tind sa acorde atentie doar pietelor speciale - unde “speciale” se traduce prin comenzi enorme. Dar Romania a castigat respectul elvetienilor. “In 2003, cred ca Republica Moldova ne depasea ca importuri, dar apoi am crescut de la 5 milioane de franci elvetieni in 2004 la 20 de milioane anul acesta, iar intre 2003 si 2006 Romania a fost pe locul al doilea in toata Europa ca rata de crestere a pietei”, spune Ion Schiau. Cifrele reprezinta exporturile oficiale ale industriei elvetiene de ceasuri catre Romania. Iar de la startul si agravarea crizei financiare din Occident, Romania - o piata care nu da semne ca ar avea de gand sa isi struneasca investitiile in obiecte de lux - este pe buzele multor lideri din industria ceasurilor. Ajuta si faptul ca piata romaneasca a crescut cu 60% in 2007 fata de 2006, conform statisticilor citate.

 

“Specificul fiecarei piete este interesant, iar noi cred ca ne distingem prin cumparatorii foarte educati, foarte informati, care stiu clar ce vor, nu se lasa dusi de valul marketingului (asa cum se intampla adesea in alte tari), cauta piese exceptionale, dar nu se sfiesc sa cumpere ceasuri mai avangardiste”, spune Adrian Stoican de la Helvetansa. “La noi de la inceput au venit oameni care au spus <Imi doresc acest ceas, nu l-am gasit nicaieri in lume, poate il obtineti voi>.” Asa au vandut un Royal Oak din carbon forjat de la Audemars Piguet sau un model Aston Martin de la Jaeger-LeCoultre, in general modele rare, al caror pret poate trece de 100.000 de euro. In comparatie cu alte piete unde, desi puterea de cumparare e mult mai mare, clientii sunt foarte nehotarati, Adrian Stoican spune ca romanii se uita la brand, la mecanism si la raritatea ceasului, fiind dispusi sa plateasca o suma mare, pentru ca o vad ca pe o investitie. “De pilda, la noi se vinde foarte bine marca Vacheron Constantin - a fost un best-seller inca de la inceput. Anul trecut am vandut 32 de ceasuri, iar la Varsovia s-au vandut doar doua.”

 

Dar cum au ajuns consumatorii romani sa descopere ceasurile de lux? Analistii pietei luxului au gasit o explicatie. “Cumparatorii ceasurilor de lux cred ca reprezinta o elita a consumatorilor acestui tip de produse - se concentreaza o suma importanta intr-unul sau mai multe obiecte care nu demonstreaza pentru cei din jur aceeasi opulenta comparativ cu masini care au un pret similar sau cu haine ale unor branduri care vorbesc de la sine”, crede Despina Andrei, specialist in piata luxului.

 

Dupa parerea Andreei Ionita-Loukas, clientul roman doreste un brand pentru ca realmente se identifica cu acesta sau ii place designul, insa un iubitor de ceasuri se va uita invariabil la mecanism. Crede ca piata romaneasca va mai inregistra procente semnificative de crestere timp de cativa ani, fara a fi afectata de recesiune. “Depinde insa de noi sa stim cum sa mentinem clientii vechi si cum sa ii abordam pe cei noi. Ideea nu e sa le bagi pe gat produsul si pe urma sa zici: «gata, l-am vandut, am scapat, la revedere».”

 

Si Ion Schiau vede o continuare a cresterii de pe piata - “asa ar fi normal, pentru ca salariile cresc, nivelul de viata creste, ca si expunerea la branduri. Nu prevad un context in care sa incep sa ma gandesc ca s-ar putea sa scada, desi e normal ca, pe masura ce piata ajunge la un anumit nivel de maturitate, sa nu mai avem cresteri atat de mari de la an la an”. Pe de alta parte, spune el, pe piete precum Spania, Germania, Italia sau Franta deja recesiunea isi face simtita prezenta. Dupa cum considera si alti retaileri, aceasta evolutie ne e favorabila; “multi din industrie se uita la noi si spun deodata: «Romania, ia uite ce piata buna!». Niciodata nu am avut atatea ceasuri sosite atat de repede dupa lansarea la Basel si Geneva ca anul acesta”, arata Schiau.