Imprejurarile capturarii si executarii lui Osama ben Laden au confirmat pentru multi caracterul duplicitar al Pakistanului (nu ca Afganistanul ar fi dat dovada de o mai onesta cooperare cu serviciile secrete americane in materie de antiterorism) in raporturile cu angajamentele luate de inaltii oficiali de la Islamabad. Osama ben Laden a fost gasit in linistitul orasel Abbottabad, la 51 de km de Islamabad, intr-un complex rezidential impunator, cu ziduri inalte de pana la patru metri flancate de sarma ghimpata, situat la cateva sute de metri de principala academie militara a Pakistanului. Ironia face ca doar cu o saptamana inainte seful Marelui Stat Major pakistanez, generalul Ashfaq Kayani, tinuse un discurs la respectiva academie in care laudase performantele serviciilor secrete si ale armatei pakistaneze in lupta impotriva terorismului.

Mai mult, dupa alte relatari, complexul - nu luxos, cum au afirmat initial oficialii americani, dar oricum impunator - in care Osama ben Laden si o parte a familiei sale locuiau de cativa ani fusese la un moment dat o locuinta conspirativa a ISI, serviciul de informatii al tarii, considerat de fapt adevaratul "tradator" in acest caz. O serie de coincidente bizare par de altfel sa conduca la ideea ca locuinta lui Osama ben Laden fusese ocolita cu intentie de verificarile agentilor pakistanezi, cel putin in ultima perioada, cu toate ca relatarile ulterioare misiunii din 1 mai au aratat ca acesta rezida aici de cel putin cativa ani. Astfel, desi printre vecinii din Abbottabad se afla multi pensionari din serviciile de informatii si din armata, nimanui nu i-a sarit in ochi ca locatarii de la numarul 25 erau de o discretie suspecta: nu predau niciodata gunoiul serviciilor de salubritate, ci il incinerau in interiorul resedintei, niciun strain nu trecea dincolo de ziduri, laptarul isi facea livrarea fara sa sune, abandonand marfa in fata portilor metalice masive, copiii care se jucau in zona si-si scapau mingea in interior nu primeau permisiunea sa si-o recupereze, dar primeau bani ca sa-si cumpere alta noua si asa mai departe. La fel de ciudat e ca acest complex nu fusese vizitat de operatorii recensamantului care in ultimele doua luni au luat la rand toata populatia din zona, lasand marturie pentru asta si inscriptii in urdu pe zidurile locuintelor.

Nu e de mirare, deci, ca partenerii pakistanezi au aflat despre incursiunea trupelor speciale ale marinei americane abia dupa ce cei 79 de agenti SEAL si-au incheiat misiunea si au trecut granita inapoi catre baza de la Jalalabad (Afganistan) cu trei dintre cele patru elicoptere Stealth carora le-au facut publicitate fara sa vrea cu acest prilej. Directorul CIA Leon Panetta a spus de altfel in primul interviu de dupa operatiune ca oficialii americani se temeau ca orice informatie scapata partenerilor pakistanezi ar fi putut ajunge in mainile potentialelor tinte - o acuzatie indirecta lipsita total de diplomatie. Unii congresmeni americani au fost chiar mai taiosi, cerand eliminarea ajutorului american anual, care este estimat pentru 2012 la trei miliarde de dolari, jumatate in asistenta militara si cealalta jumatate in ajutoare civile.

Aceasta spirala a reprosurilor trebuie sa se curme repede pentru ca, dupa cum au demonstrat-o documentele luate de comandoul SEAL din locuinta lui Osama ben Laden, reteaua terorista pregatea o noua serie de atentate cu ajutorul trenurilor de pasageri, ca sa marcheze a zecea aniversare a atacurilor teroriste de la 11 septembrie. Iar expertii in terorism sustin, la fel ca si dupa inceputul interventiei americane din Afganistan, ca organizarea celulara a Al-Qaida predispune la represalii punctuale din partea diverselor factiuni componente, mult mai greu de identificat fara un sprijin din partea celor ce controleaza zona unde se considera ca s-ar afla asa-numitul centru de comanda. Si toata lumea este de acord ca laurii pe care i-a castigat presedintele Barack Obama pentru modul rece in care a marcat prinderea lui Osama s-ar usca daca o actiune Al-Qaida ar avea succes pe teritoriul american. Iar dincolo de teritoriul SUA, jihadistii au pierdut startul in revoltele din Egipt, Tunisia, Libia sau Siria si sansele de a recupera ce-au pierdut scad odata cu moartea lui Osama ben Laden, pentru ca el nu era un lider spiritual de genul deja uitatului mullah Omar, ci un razboinic cu experienta, de o inteligenta si capacitate de mobilizare a oamenilor ce va fi foarte greu de ajuns din urma de potentialii sai succesori. Disparitia teroristului nr. 1 e pentru potentialii sai adepti un argument mai curand pentru lamentari despre martiriul lui decat de mobilizare eficienta la lupta.