Printre beneficiarii din Orientul Mijlociu ai tensiunilor ar putea fi Iranul şi Siria. Aceste două state ar putea profita de o reducere a presiunii din partea Statelor Unite şi a aliaţilor, între care Turcia, Israel şi Arabia Saudită.

Nemulţumirea masivă a musulmanilor pune cel puţin într-o poziţie neplăcută aliaţii apropiaţi ai SUA, precum regatul saudit, într-o perioadă critică pentru un Iran pe cale să-şi piardă unul dintre cei mai importanţi aliaţi, Siria. Înregistrarea video asigură unor regimuri, precum cel din Iran, un nou instrument pentru orientarea nemulţumirii populare către SUA şi acţiunile guvernului american.

Un atac al Israelului asupra facilităţilor nucleare ale Iranului ar putea fi întârziat de furia, de tensiunea creată în ţările musulmane.

Teheranul este supus unui embargo de către SUA şi mai multe ţări aliate, inclusiv asupra exporturilor de petrol şi a sectorului financiar, din cauza programului nuclear. Iranul, care susţine că scopul programului este strict civil, este acuzat că dezvoltă arme nucleare. Ca răspuns la presiunile externe şi avertismentele privind atacuri asupra instalaţiilor nucleare, liderii Iranului au ameninţat cu închiderea strâmtorii Ormuz, cu o lăţime de 60-100 de kilometri, care este singura ieşire din Golful Persic.

Strâmtoarea este tranzitată de circa o cincime din petrolul livrat la nivel mondial. Din cea mai mare parte a petrolului care trece prin strâmtoare, 85%, ajunge în Asia, iar cele mai afectate state de o blocare a acesteia ar fi Japonia şi China. Vase comerciale tranzitează, de asemenea, strâmtoarea Ormuz cu materii prime, cereale şi bunuri de consum către porturile din Golful Persic. În Golf se află Flota a Cincea a SUA, staţionată în Bahrein.

O blocadă iraniană a transportului prin strâmtoarea Ormuz, folosind mine, atacuri aeriene sau sabotaje, ar afecta economia globală, slăbită de criza datoriilor, cu un impact şi mai puternic în ţările din Orientul Mijlociu. Analişti citaţi de New York Times estimează un avans de circa 50 de dolari al preţului barilului de petrol în numai câteva zile într-o astfel de situaţie. În prezent, barilul de petrol se tranzacţionează în SUA la circa 90 de dolari.

Direct ar fi afectate cel mai puternic statele din Asia şi într-o măsură mai redusă SUA şi Europa, scrie New York Times. Unele state din regiunea Golfului au, de asemenea, capacităţi de export prin terminale de la Marea Roşie, în timp ce în cazul unei crize, marile economii ar putea elibera petrol din rezervele strategice. Indiferent de cum evoluează situaţia Iranului, conflictul dintre lumea islamică şi Occident va rămâne un element important în relaţiile statelor în viitorul previzibil, cu impact atât la nivel economic, cât şi politic şi militar.