Ca în multe alte oraşe mici din Grecia, şomajul din Teba depăşeşte media naţională de 25%. Serviciile de salubritate din oraş funcţionează, dar bugetul primăriei, redus cu 50%, permite puţine alte servicii din partea primăriei. În ultimul an, primăria din Teba a încercat să finalizeze un proiect modest, de 2 milioane de euro, de reabilitare a străzii principale din oraş, dar compania de construcţii nu a fost plătită de peste o lună, aşa că lucrările au fost oprite. Un buldozer abandonat în mijlocul străzii sugerează că proiectul nu va fi reluat prea curând. Ceea ce este mai îngrijorător pentru Bakoyannis este faptul că reabilitarea străzii este unul dintre numeroasele proiecte de infrastructură din Grecia sprijinite de Uniunea Europeană.

Aproximativ 89% din bugetul de investiţii de 6,5 miliarde de euro al Greciei este finanţat de Europa, ceea ce înseamnă că guvernul încasează banii de la UE la scurt timp după ce a alocat fonduri pentru proiecte. În cea mai grea perioadă de austeritate, aceste investiţii, în drumuri, poduri şi porturi, de exemplu, au continuat, Guvernul ştiind că va recupera banii în câteva săptămâni. Din 30 aprilie, criza de lichidităţi a obligat Atena să oprească plăţile pentru astfel de proiecte, fiind pentru prima oară când s-a întâmplat acest lucru, a spus Bakoyannis, al cărui buget pentru infrastructură a fost redus în ultimii patru ani de la 65 de milioane de euro la 12 milioane de euro.

Experţii în securitate spun la rândul lor că familii înstărite din suburbiile Atenei au ajuns să finanţeze departamentele de poliţie locală. „Este o tendinţă în creştere“, a arătat Ioannis Michaletos, analist la Institutul pentru Analize de Securitate şi Apărare din Atena, adăugând că poliţia are fonduri tot mai mici şi tot mai multă muncă de făcut.

Instituţiile cele mai afectate de lipsa de fonduri sunt universităţile şi spitalele. La Universitatea din Atena, cea mai mare instituţie educaţională din Grecia, unde învaţă circa 125.000 de studenţi, bugetul anual a scăzut la 10 milioane de euro, de la 40 de milioane de euro înainte de criză.

În privinţa spitalelor, chiar dacă primesc de două ori mai mulţi pacienţi, bugetele au fost reduse la sânge. În primele patru luni ale anului, 140 de spitale au primit doar 43 de milioane de euro din partea statului, în scădere de la 650 de milioane de euro în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit unor oficiali ai sectorului sănătăţii. Theodoros Giannaros, directorul spitalului Elpis din Atena, semnează teancuri de ordine de plată despre care ştie că nu vor fi onorate. De când a început să lucreze în spital, în 2010, salariul lui Giannaros a scăzut de la 7.400 de euro pe lună la 1.200. Bugetul anual al spitalului, în trecut de 20 de milioane de euro, a ajuns la numai 6 milioane de euro, iar numărul medicilor s-a redus de la 250 la 200. Ca toată lumea în Grecia, Giannaros se descurcă cu mai puţin. Spitalul reciclează instrumentele, cumpără cele mai ieftine mănuşi chirurgicale, care uneori se rup în timpul operaţiilor, şi foloseşte în cea mai mare parte medicamente generice.

„Am învăţat să supravieţuim cu nimic. Poate criza ne face mai buni, dar aceşti oameni mai buni vor muri dacă criza va continua“, a spus medicul. Giannaros, în vârstă de 58 de ani, a făcut recent un infarct din cauza stresului, dar spune că este mai îngrijorat pentru medicii din spital, care sunt nevoiţi să îngrijească 150 de pacienţi pe zi. Unul dintre principalii chirurgi ai spitalului, Dimitris Tsantzalos, a spus că anul trecut a făcut 1.500 de operaţii, iar recent a lucrat 20 de ore pe zi timp de o lună, el mărturisind că este epuizat.

În timp ce Grecia este pe marginea păpastiei iar negocierile cu creditorii trenează de patru luni, cei mai influenţi politiceni germani, cancelarul Angela Merkel şi ministrul de finanţe Wolfgang Schaeuble nu reuşesc să se înţeleagă în privinţa soluţiilor. Potrivit publicaţiei germane Die Welt, Merkel nu vrea să se gândească la o ieşire a Greciei din zona euro. Schaeuble pe de altă parte crede că acceptarea unei astfel de alternative ar fi un instrument important de negociere pentru Germania şi restul zonei euro. Acesta ar fi şi unul dintre motivele pentru care Schaeuble consideră că includerea FMI în negocieri este importantă. Oficialii Fondului sunt mult mai obişnuiţi să adopte o atitudine fermă în faţa împrumutaţilor, în timp ce Comisia Europeană este mai preocupată să păstreze Grecia în zona euro, fiind dispusă să ofere un acord mai generos.

Merkel mai trebuie să facă faţă şi frământărilor din propriul partid, mulţi membri fiind favorabili poziţiei ferme a lui Schaeuble. Potrivit Die Welt, cancelarul este susţinut de ministrul de externe, ceea ce confirmă informaţiile că Merkel va argumenta că acordul cu Grecia este necesar pentru securitatea Europei. Un articol din Bloomberg de la jumătatea lunii sugerează că Merkel va pleda pentru un acord care să prevină instabilitatea care ar fi provocată de retragerea statului elen din uniunea monetară. Indiferent de acest tip de argumente, autorităţile de la Atena şi instituţiile internaţionale trebuie să ofere concesii majore în probleme sensibile precum pensiile şi legislaţia muncii, pentru că în caz contrar Grexitul se va produce indiferent cine îl doreşte sau nu.