Priorităţile reconstrucţiei Greciei sunt clare: reformarea administraţiei de stat nefuncţionale, îmbunătăţirea sistemului justiţiei, încet şi ineficient, consolidarea instituţiilor din sistemul juridic, protejarea investitorilor şi a proprietăţii private, liberalizarea pieţelor şi serviciilor, reducerea birocraţiei, privatizarea firmelor de stat ineficiente şi relansarea rapidă a proiectelor de infrastructură.

Asistenţa directă pentru întărirea instituţiilor statului este urgentă, întrucât Grecia are simptome clare de stat eşuat, incapabil să îndeplinească sarcini esenţiale.

Sprijinul ar putea include finanţarea directă a unor proiecte majore pentru susţinerea guvernului să funcţioneze corect, spre exemplu finanţarea introducerii tehnologiei informatice şi de comunicare în sistemul juridic, administraţie şi vămi.

Având în vedere utilizarea scăzută a resurselor, a capitalului şi a forţei de muncă, Grecia are nevoie de stimuli macroeconomici considerabili, finanţaţi de Uniunea Europeană. Aceştia ar putea include transferuri din fondurile structurale şi de coeziune ale UE, precum şi finanţare directă din partea Băncii Europene de Investiţii şi a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, pentru proiecte majore de infrastructură.

În domeniul fiscal este nevoie de unele măsuri de ajustare, notează Reuters, în condiţiile în care veniturile sunt în scădere, iar guvernul înregistrează din nou deficit al bugetului primar.

Urgentă este şi reforma pensiilor, pentru eficienţă şi echitate. Guvernul ar trebui să aibă curajul să rezolve problema majoră a pensionării anticipate şi să crească vârsta de pensionare.

Analiştii agenţiei Reuters spun că trebuie discutată şi problema restructurării datoriei publice, cu toate că nu este urgentă. Serviciul datoriilor Greciei, în următorii câţiva ani, este relativ redus. Aşa cum a subliniat FMI, datoria nu este sustenabilă pe termen lung. Dar, având în vedere neîncrederea uriaşă, polemicile şi greşelile din trecut, o restructurare imediată şi necondiţionată este improbabilă.

Guvernul Greciei ar trebui să câştige încrederea, acasă şi în străinătate, prin reforme concrete rapide, cum ar fi liberalizarea pieţelor, combaterea evaziunii fiscale şi lansarea unor programe de privatizare.

În acelaşi timp, statele europene trebuie să afirme politic că Europa are nevoie de Grecia, nu doar din cauza consecinţelor Grexitului asupra stabilităţii financiare cât pentru faptul că proiectul european trebuie să fie construit în jurul ideii de progres economic pentru toţi.

Deficitul acut de lichidităţi în sistemul bancar ar putea obliga guvernul elen să adopte temporar o monedă paralelă, care ar îngheţa pentru un timp apartenenţa la euro, riscând însă să ducă la Grexit, consideră unii oficiali europeni. Ideea de suspendare a apartenenţei Greciei la euro, un Grexit temporar, a fost ridicată recent şi de ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble.

Grecii susţin că nu au nicio intenţie de a pleca din zona euro, temporar sau altfel. Dar o sugestie a fostului ministru de Finanţe Yanis Varoufakis, care a demisionat imediat după referendum, că Atena ar putea emite certificate, aşa cum a procedat statul California în timpul unei crize bugetare din 2009, ar putea însemna acelaşi lucru.

Confruntat cu un deficit bugetar masiv, guvernatorul de atunci al Californiei, Arnold Schwarzenegger, a emis peste 300.000 de certificate, în valoare de aproape 2 miliarde de dolari, pentru a răscumpăra obligaţiuni şi a face diferite alte plăţi. După câteva luni, statul a încheiat un nou buget şi a început să retragă certificatele.

Spre deosebire de California, Grecia nu îşi poate rezolva problemele financiare doar prin aprobarea unui nou buget. Dacă ar emite certificate, le-ar putea retrage doar dacă ar beneficia de un nou program de susţinere financiară. În caz contrar, aceste certificate ar deveni o monedă paralelă permanentă. Chiar dacă guvernul grec nu pare să aibă un astfel de plan, unii oficiali de la Bruxelles şi Frankfurt (sediul BCE) cred că ar fi posibil.

De asemenea, unii oficiali europeni cred că discutarea unui Grexit este mai probabilă decât discutarea unui nou program de susţinere. „Grecii nu pot fi excluşi din zona euro, dar este probabil să fie puşi în situaţia să ceară acest lucru”, a spus unul dintre oficialii europeni.

Hung Tran, directorul general al Institutului pentru Finanţe Internaţionale, care a negociat primul program de restructurare a datoriilor Greciei, a spus că timpul se apropie de sfârşit. „Dacă nu pot să îşi rezolve diferenţele, liderii zonei euro ar trebui să decidă ieşirea Greciei din zona euro într-o manieră controlată. Aceasta ar fi de preferat unui exit accidental, necontrolat”, a spus Tran.