Biotehnologiile se confrunta insa cu numeroase obstacole. Opinia publica europeana nu arata o schimbare decisiva in perceptia nefavorabila fata de plantele modificate genetic, iar industria de profil a primit recent o serie de lovituri: de la inceputul anului, Franta a interzis cultivarea porumbului modificat, in timp ce Germania a decretat o lege privind etichetarea alimentelor ca “GM free” (fara organisme modificate genetic).

O noua estimare internationala asupra viitorului agriculturii, lansata la 15 aprilie, s-a aratat atat de reticenta fata de rolul pe care ingineria genetica ar putea sa il aiba in combaterea crizelor alimentare, incat reprezentantii industriei biotehnologice s-au retras din proiect in semn de protest. La intocmirea raportului au colaborat mai mult de 60 de guverne, cu participare din partea companiilor si a unor grupuri nonprofit, sub auspiciile Bancii Mondiale si ale Natiunilor Unite. Hans R. Herren, copresedinte al proiectului, a declarat ca furnizarea unei cantitati mai mari de fertilizatori tarilor din Africa ar imbunatati productia agricola intr-o masura cu mult mai mare decat ingineria genetica. “Fermierii se confrunta cu probleme legate de lipsa apei, fertilitatea solului si accesul produselor lor in piata”, a spus Herren.

Opozantii biotehnologiilor spun ca ei nu vad oportunitatea, ci oportunismul sustinatorilor, care nu fac altceva decat sa exploateze criza alimentara. “Politicienii si tehnocratii au vrut mereu sa promoveze organismele modificate genetic, numai ca acum profita de ocazie si folosesc criza drept pretext”, a spus Helen Holder, cea care coordoneaza campania impotriva alimentelor modificate genetic pentru organizatia Prietenii Pamantului din Europa. Chiar si Michael Mack, presedintele companiei elvetiene Syngenta, un gigant in materie de chimicale agricole si biotehnologie, a atras atentia ca industria nu ar trebui sa se foloseasca de criza actuala pentru a se promova.

Oricare ar fi rolul biotehnologiilor pe termen lung, penuria alimentara in unele locuri, strategiile comerciale in altele fac dificil pentru procesatorii de alimente sa evite culturile modificate genetic. Principalul motiv pentru care unii producatori japonezi si sud-coreeni de amidon si indulcitori din porumb cumpara porumb modificat genetic, de pilda, este faptul ca au tot mai putin de ales. Principalul lor furnizor sunt Statele Unite, unde 75% din porumbul cultivat anul trecut a fost modificat genetic, in crestere fata de 40% in 2003. “In ziua de azi nu ne mai putem permite sa ne limitam la porumbul nemodificat genetic”, a declarat Yoon Chang-gyu, director al Korean Corn Processing Industry Association.

In Europa, producatorii sunt de parere ca reglementarile care limiteaza uzul plantelor modificate genetic ar putea bloca livrarile de materie prima intr-o vreme in care produsele agricole se scumpesc. Si chiar daca noi soiuri de plante modificate genetic vor fi aprobate pentru a fi cultivate in Statele Unite, ar putea dura cativa ani pana cand Europa va aproba importul lor.

In plus, regulile europene cer ca un intreg transportul de grane sa fie returnat daca acesta contine orice urma de soi neaprobat. O astfel de problema a perturbat, anul trecut, exportul de gluten din porumb din Statele Unite in Europa. Or, producatorii doresc aprobari mai rapide si o relaxare a regulilor pentru a permite prezenta in transporturi macar a acestor urme de culturi neadmise in Europa.

Chiar si in Statele Unite, unde alimentele modificate genetic au fost acceptate in general, industria alimentara a trebuit sa-si regandeasca strategia din cauza opozitiei fata de soiurile de cereale modificate. Avand in vedere ca aproape jumatate din cultura americana de grau este exportata, fermierii si procesatorii se tem de posibilitatea unei respingeri a produselor lor din partea cumparatorilor straini. Dar nu e vorba numai de exporturi. Confruntat cu rezistenta fermierilor americani, grupul Monsanto a suspendat in 2004 dezvoltarea a ceea ce ar fi trebuit sa fie primul soi de grau modificat genetic.

Unii fermieri si morari spun insa acum ca absenta graului modificat genetic a facut mai putin atractiva cultivarea graului in general fata de cea a porumbului sau a soiei, iar aceasta a contribuit la reducerea productiei si la cresterea preturilor. Milling & Baking News, un ziar influent din Kansas City, Missouri, a scris intr-un editorial despre companiile care proceseaza grau ca de fapt nu fac decat sa plateasca acum pentru propria lor “sovaiala, daca nu opozitie crancena” fata de biotehnologie.