Acesta e contextul în care, ca din senin, şeful Agenţiei de Administrare a Debitelor Statului (AKK), István Töröcskei, a anunţat că se află în contact cu bănci locale şi străine, "spre a asigura cele mai bune condiţii pentru lansarea unei emisiuni de obligaţiuni în dolari după ce acordul cu FMI-UE va fi încheiat". Töröcskei a vorbit chiar despre exemplul Cehiei, al Poloniei sau al României, care au lansat cu succes emisiuni de obligaţiuni în ultima perioadă, beneficiind de faptul că injecţiile de lichiditate oferite de băncile centrale din SUA, zona euro şi Marea Britanie au stimulat investitorii să vină cu bani. Presa ungurească relatase însă că lansarea emisiunii ar fi programată pentru aprilie, înainte de orice acord cu FMI-UE. Imediat, un mare număr de analişti ai băncilor, în frunte cu cei de la Morgan Stanley şi Barclays, au conchis că semnalul dat de Budapesta va fi "clar negativ", pentru că va arăta că de fapt guvernul Orbán n-are deloc de gând să accepte condiţiile pentru un nou credit de la FMI-UE, indiferent dacă emisiunea de obligaţiuni va fi sau nu lansată.

Urmarea va fi că noul credit FMI-UE, apreciat de analişti drept esenţial pentru recredibilizarea ţării, coborârea dobânzilor pe piaţă şi asigurarea finanţării pe termen mediu, nu va putea fi încheiat decât în al treilea trimestru al anului. Sau în cel mai rău caz deloc, ceea ce ar duce la crearea unui focar "grecesc" de criză în Europa Centrală şi de Est, cu incapacitate de plată a Ungariei şi tot tacâmul. Concluzia ar fi că până ce guvernul Orbán nu va ajunge să fie cu adevărat speriat de o astfel de perspectivă, nu se va întoarce la "ajutorul tovărăşesc" de la Bruxelles şi Washington. "În lipsa unei deteriorări puternice şi susţinute a condiţiilor de piaţă, guvernul nu va lua în considerare acceptarea condiţiilor FMI-UE în următoarele 3-4 luni", a apreciat Gyula Tóth, director de strategie în cadrul UniCredit din Viena, citat de Portfolio.hu.

Când ar fi nevoit să se predea Orbán? AKK avea la sfârşitul lui februarie rezerve de 2,1 mld. euro în monedă locală şi 2,6 mld. în valută, rezerve suficiente de forinţi şi de valută încât să ajungă până în octombrie fără să emită noi titluri de datorie. Anul acesta ajung la scadenţă datorii de 4,2 mld. euro, cu vârfuri de plată în iulie şi noiembrie, în timp ce la anul Ungaria are de plătit 5,5 mld. euro. Ulterior s-ar putea apela fie la fondurile europene de coeziune disponibile pentru 2012 (1-1,5 mld. euro), iar dacă se adaugă şi cele 500-700 mil. euro rămase din naţionalizarea sistemului de pensii private, atunci banii ar ajunge chiar până în februarie 2013. Iar la nevoie mare, guvernul ar putea lua de-a dreptul din rezervele băncii centrale. Prin urmare, conchide Gyula Tóth, "autorităţile nu se află sub presiunea de a încheia rapid un acord cu FMI-UE în următoarele 2-3 luni". Tot analistul UniCredit adăuga însă că situaţia e departe de a reprezenta vreun echilibru stabil: "Orice presiune asupra forintului sau a pieţei interne de titluri de stat va modifica această dinamică". La momentul comentariilor lui Gyula Tóth, cursul era încă de 293 forinţi/euro.