IGRARE ŞI INFRACŢIONALITATE. Între 1910 şi 1950, puţine oraşe din Statele Unite s-au dezvoltat mai repede, au fost mai bogate sau mai atractive decât Detroit pentru cei în căutarea succesului.În anii ‘60 a devenit şi un centru al muzicii, cu artişti care au produs un stil propriu de soul cu influenţe pop, numit după casa de discuri Motown. Berry Gordy Jr. a înfiinţat faimoasa casă de discuri în 1959, devenită ulterior una dintre cele mai mari din lume. Din „artileria grea„ a Motown au făcut parte Marvin Gaye, Gladys Knight, Aretha Franklin, Diana Ross and The Supremes, The Jackson 5 sau Stevie Wonder, iar hiturile acestora au transformat Detroit într-un centru al muzicii americane.

Miile de muncitori care vroiau să fie parte a visului din Detroit au generat o cerere ridicată pe piaţa imobiliară. Cartiere întregi au fost construite pentru a susţine creşterea populaţiei, perioadă în care oraşul a creat şi mulţi milionari.

La fel ca pentru multe alte oraşe americane, anii ‘60 au adus însă declinul, odată cu dezvoltarea suburbiilor. Deteriorarea situaţiei s-a agravat puternic după revoltele populaţiei de culoare în 1967, printre cele mai violente din istoria SUA. În anii următori, marile companii auto americane, Ford, Chrysler şi General Motors, au început să deschidă fabrici în alte oraşe. Mai târziu, ascensiunea importurilor de maşini japoneze a început să macine industria auto americană, adăugând astfel încă o lovitură oraşului. Declinul a convins şi Motown să se mute în 1972 la Los Angeles, împreună cu toţi artiştii talentaţi din portofoliul casei de discuri.

Problemele din Detroit au intrat şi în atenţia internaţională în 2009, când General Motors a avut nevoie de mai multe zeci de miliarde de dolari de la statul american pentru a scăpa de faliment, datoriile uriaşe şi costurile ridicate cu forţa de muncă. General Motors şi-a revenit, dar multe dintre fabricile auto, inclusiv ale principalilor competitori, au fost închise. În consecinţă, valoarea proprietăţilor şi veniturile din taxe s-au prăbuşit, iar poliţia nu poate controla infracţionalitatea. Potrivit unui studiu recent, patru dintre cele mai periculoase zece cartiere din SUA se află în Detroit şi ocupă în totalitate top trei. În 2011, Detroit avea cea mai ridicată rată a infracţiunilor comise cu violenţă dintre toate oraşele mari din SUA, cu peste 15.000 de incidente în anul respectiv. În unele zone ale oraşului, poliţia ajunge abia la o oră după ce este chemată.

CEL MAI MARE FALIMENT. Natura falimentului Detroit asigură că procesul va fi urmărit cu atenţie de piaţa obligaţiunilor municipale din SUA, de sindicatele angajaţilor publici, dar şi de creditorii altor oraşe cu probleme financiare.

De la mijlocul anilor ‘50, peste 60 de oraşe şi districte au cerut protecţia legii falimentului pentru municipalităţi, scrie New York Times. Datoriile Detroitului sunt însă incomparabil mai mari decât cele ale districtului Jefferson, care deţinea recordul anterior, cu un faliment cu datorii de 4 miliarde de dolari în 2011. Alte oraşe din SUA, inclusiv New York şi Cleveland în anii ‘70, precum şi Philadelphia două decenii mai târziu, s-au aflat în pragul colapsului, dar au reuşit în ultimul moment să găsească alte soluţii decât falimentul.

În cele din urmă, visul Detroitului de a crea şi de a susţine o clasă de mijloc puternică s-a dovedit un eşec în contextul politicilor de retragere a sprijinului federal, a acordurilor de liber schimb şi măsurilor de austeritate adoptate în prezent. Detroit a murit pentru că a încercat să încurajeze egalitatea într-o economie americană în schimbare, în care discrepanţele dintre bogaţi şi săraci se accentuează. Astfel, pe o piaţă a muncii polarizată tot mai puternic între slujbe precum cele de bancheri şi lucrători la Wal-Mart, se pare că nu a mai rămas loc şi pentru visul lui Henry Ford.