Datorită politicii economice, locaţiei, infrastructurii de transport şi arhitecturii de talie mondială, cred că Qianhai va deveni unul dintre cele mai de succes cartiere de afaceri din lume“, a declarat recent directorul general al Silverstein, Marty Burger.

În încercarea de a atrage investitori străini pentru a ocupa birourile planificate de Silverstein, autorităţile din Qianhai promovează intens taxa unică pe profit de numai 15% practicată în zonă, faţă de 25% la nivel naţional şi 16,5% în Hong Kong, concurentul vecin. Însă Ministerul Finanţelor de la Beijing nu a publicat încă detaliile procedurii prin care investitorii pot obţine reduceri de taxe, oficialii de la centru fiind îngrijoraţi, potrivit unui expert al KPMG, de efectele adverse pe care le-ar putea resimţi alte oraşe din ţară.

În zona liberă Shanghai, inaugurată oficial în luna septembrie, autorităţile au promis o relaxare exhaustivă a restricţiilor asupra activităţilor financiare. În luna decembrie, Banca Populară a Chinei a propus 30 de măsuri vizând zona liberă, printre care se numără dobânzi reduse şi aprobări către investitori străini pentru implicarea acestora în zone precum tranzacţii valu-tare sau futures şi emisiuni de obligaţiuni pe piaţa chineză. Şi în acest caz, procedurile detaliate prin care investitorii străini s-ar putea califica nu au fost încă anunţate. Mai mult, în zona liberă Shanghai participaţia investitorilor străini la case de brokeraj este limitată la 49%, în timp ce la fabricile de automobile companiile străine pot deţine maximum 50% din acţiuni - plafoane practicate şi la nivel naţional.

De asemenea, oficialii par să nu fi ajuns încă la un consens privind modul cum se va desfăşura interacţiunea dintre com-paniile care funcţionează în aceste zone economice speciale şi companiile sau clienţii din restul Chinei. În fapt, nu se ştie dacă astfel de relaţii vor fi permise.

„Aceste zone vor fi 
într-adevăr laboratoare utile pentru experimentarea deschiderii conturilor de capital şi a celorlalte re-forme, însă cred că vor fi destul de limitate operaţional, deoarece astfel de zone economice speciale trebuie izolate“, consid-eră Matthew Sutherland, director de investiţii pentru Asia la Fidelity Worldwide Investment, unul dintre cele mai mari fonduri de investiţii la nivel global.

Unii investitori cred că disputele birocratice interne poartă vina pentru întârzierea reformei economice, din moment ce măsurile propuse se referă la arii reglementate de cel puţin 10 ministere sau agenţii guvernamentale.

„Sunt mai mulţi reglementatori, iar fiecare încearcă să-şi apere propriile interese. Marea majoritate a acestor agenţii nu se înţeleg, se luptă tot timpul pentru teritoriu“, comentează Joseph W. K. Chan, partener la casa de avocatură Sidley Austin din Shanghai.

El notează însă că ieşirile publice din ultima perioadă ale oficialităţilor din Shanghai sugerează că cea mai mare parte a negocierilor birocratice au luat sfârşit.

Între timp, nu numai investitorii străini se grăbesc să profite de condiţiile oferite de zonele economice speciale. Gigantul chinez Tencent Holdings, cea mai mare companie online din Asia, a înfiinţat la sfârşitul anului trecut, în zona Qianhai, o com-panie de comerţ electronic şi servicii financiare pe internet, investiţie de peste 1,6 miliarde de dolari, încercând astfel să câştige un avantaj strategic în duelul cu Baidu şi Alibaba Group, principalii rivali din China, piaţa cu cei mai mulţi utilizatori de internet la nivel mondial, în număr de circa 600 de milioane.

Directorul Tencent pentru relaţia cu investitorii, Jerry Huang, a precizat însă atunci că grupul încă aşteaptă clarificări din partea autorităţilor privind politica financiară.