Yenul slab de acum cativa ani a fost un rezultat al dobanzilor extrem de mici din Japonia, care au facut obligatiunile si alte active japoneze mai putin atractive pentru investitorii internationali. Dar cand criza financiara a lovit, si Banca Centrala Europeana si-a redus dobanda cheie, pana la un 1% istoric, iar castigul pe care investitorii il puteau avea de la euro nu mai era cu mult mai mare decat cel pe care-l oferea yenul. Aceasta si cresterea firava din mare parte a zonei euro au insemnat mai putine motive pentru investitori sa-si plaseze banii in Europa, in loc de Japonia. "Acum ca dobanzile sunt jos in toata lumea, acest avantaj a disparut", constata Ralph Wiechers, economist-sef la Federatia Inginerilor Germani.

Reprezentantii industriei germane tind sa minimalizeze importanta ratelor de schimb, preferand sa puna accentul pe alte motive pentru care strategiile si produsele lor sunt superioare celor ale competitorilor.Un purtator de cuvant al Volkswagen, care a refuzat sa-i fie citat numele din cauza politicii companiei, a declarat ca firma a inceput sa ia din cota de piata a Toyota datorita calitatii produselor Volkswagen, nu din cauza unei schimbari in cursul yenului.

ABB, companie cu sediul in Zürich si printre ale carei produse se numara roboti industriali produsi in Germania si in alte tari, sustine ca nu a observat vreun beneficiu de pe urma yenului. "La acest moment nu vedem o schimbare de ansamblu in peisajul competitional de pe urma intaririi yenului", a raspuns intr-un e-mail Michel Demare, directorul financiar la ABB.Multe companii multinationale produc acum in toata lumea, ca sa se protejeze de fluctuatiile monetare. Kuka produce echipamente in Shanghai, dar si in Germania sau Ungaria si cumpara componente din Japonia.

Liebherr, producator german de echipamente de constructii, concureaza direct cu Tadano din Japonia in domeniul macaralelor mobile. Dar, de vreme ce Tadano produce macaralele la o filiala din Germania, yenul puternic nu ofera pentru Liebherr niciun avantaj.Totusi, in Japonia, yenul a devenit o problema sensibila, pe masura ce moneda evolua in jurul maximului ultimilor 15 ani. Un studiu guvernamental facut recent public si efectuat pe 102 exportatori a aratat ca peste 60% dintre ei estimeaza scaderi ale profiturilor din cauza aprecierii yenului.

Ichiro Ozawa, rivalul premierului Naoto Kan la sefia Partidului Democrat din Japonia, a spus recent ca trebuie luate urgent masuri pentru scaderea cotatiei yenului. La 15 septembrie, oficialii japonezi au intervenit direct pe piata pentru devalorizarea yenului, anuntand ca vor continua sa urmareasca miscarile pietei si sa actioneze din nou daca va fi cazul. Este dificil totusi pentru state sa umble prea mult la nivelul monedelor nationale. Bancile centrale pot vinde cantitati mari din propria moneda, dar efectul e de obicei temporar. Iar Banca Japoniei probabil ca nu poate conta pe o actiune coordonata cu Banca Centrala Europeana si cu Rezerva Federala a SUA, care n-au niciun interes sa-si intareasca propriile monede.

In cel mai fericit caz, interventiile incetinesc evolutiile de pe piata monetara si le ofera companiilor mai mult timp la dispozitie sa se adapteze. Desi a recunoscut dificultatile, Ozawa a avertizat totusi ca "aprecierea yenului a ajuns la un nivel la care e neaparata nevoie sa intervenim".