SENATUL SUA: CIA A UTILIZAT METODE BRUTALE PENTRU INTEROGAREA SUSPECŢILOR DE TERORISM

Agenţia Centrală de Informaţii din SUA a utilizat metode brutale, de multe ori ineficiente, pentru interogarea suspecţilor de terorism, inducând în eroare constant Preşedinţia şi Congresul privind informaţiile obţinute, conform unui raport publicat în decembrie de Senatul SUA.

Raportul, care are peste 6.000 de pagini în versiune secretizată, reprezintă rezumatul cel mai detaliat al acestui program secret de detenţie şi interogare al CIA care a fost autorizat în secret de administraţia George W. Bush în 2002, la câteva luni după semnarea unui memorandum ce autoriza CIA să ucidă, să captureze şi să interogheze responsabilii de rang înalt ai Al-Qaida din lume.

Zvonurile privind folosirea relelelor tratamente sau torturii, mai ales la Bagram, în Afganistan, au apărut încă din 2002.

Preşedintele Barack Obama a denunţat utilizarea de către CIA a unor metode contrare valorilor SUA, în timp ce directorul CIA, John Brennan, a explicat că aceste metode au permis dejucarea unor comploturi teroriste după atentatele din 11 septembrie 2001.

SCANDALUL LUXLEAKS A ŞIFONAT REPUTAŢIA NOULUI ŞEF AL COMISIEI EUROPENE, JEAN-CLAUDE JUNCKER

Un grup de jurnalişti de investigaţie a publicat în toamna acestui an 28.000 de pagini de dovezi privind practicile marilor corporaţii de evitare a plăţii impozitelor, care au în centru Luxemburg, micul principat înconjurat de Belgia, Germania şi Franţa, şi compania de audit PricewaterhouseCoopers.

Circa 340 de companii mari, printre care Amazon, Deutsche Bank, Pepsi, Ikea, Accenture, Procter & Gamble, Heinz, Dyson, JP Morgan şi FedEx, s-au folosit de înregistrarea în Luxemburg pentru astfel de practici şi au fost ajutate de compania de consultanţă PricewaterhouseCoopers. Documentele din Luxemburg arată că evazioniştii sunt ajutaţi de marile firme de audit care concep structuri corporatiste complexe şi scheme.

Aceste dezvăluiri l-au pus într-o situaţie dificilă pe noul preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, fost premier al Luxemburgului. Pe parcursul a două decenii în care a fost premier, Juncker a contribuit la transformarea ţării sale dintr-una dependentă de agricultură şi metalurgie într-un centru cu fiscalitate redusă pentru bănci şi companiile de asigurări.

HONG KONG: OCCUPY CENTRAL, CEA MAI GRAVĂ CRIZĂ POLITICĂ DE LA RETROCEDAREA CĂTRE CHINA, ÎN 1997

Zeci de mii de persoane au protestat în Hong Kong începând din 28 septembrie, unde China a acceptat să instaureze votul universal pentru alegerea viitorului şef al Executivului local, din 2017, dar doreşte să păstreze controlul asupra candidaturilor, o propunere inacceptabilă pentru mişcarea prodemocraţie condusă de studenţi.

Numărul manifestanţilor s-a redus între timp considerabil, dar ei au continuat să ocupe trei locuri din fosta colonie britanică, perturbând grav transportul în comun şi activitatea economică.

Poliţia a început la jumătatea lunii decembrie arestarea manifestanţilor rămaşi în principala zonă a protestelor pro-democraţie din centrul Hong Kong-ului şi demontarea baricadelor şi corturilor instalate în ultimele 11 săptămâni în apropiere de sediul guvernului local, acesta fiind probabil epilogul manifestaţiilor la care s-a cerut introducerea votului prin sufragiu universal în fosta colonie britanică.

PREŢUL PETROLULUI S-A PRĂBUŞIT ÎN ŞASE LUNI CU PESTE 40%

Reducerea cererii la nivel mondial cuplată cu cea mai ridicată producţie de petrol în SUA din ultimii 30 de ani au provocat prăbuşirea cu peste 40% a preţului petrolului Brent, de la un maxim de 115 dolari pe baril atins în luna iunie.

Declinul cotaţiilor petrolului afectează economiile statelor producătoare, din Rusia până în Nigeria. Preţul petrolului este prea scăzut pentru ca 10 din 12 state OPEC să îşi echilibreze bugetele, dar insuficient pentru a forţa reducerea producţiei.

Orice speranţă că cererea va opri căderea liberă a preţurilor a fost spulberată de Agenţia Internaţională pentru Energie, care a redus din nou estimările referitoare la perspectivele pieţei în 2015, în special din cauza Rusiei, unde sancţiunile frânează economia.

Scăderea preţului petrolului dă un ajutor neaşteptat aşa-numitelor ţări periferice din sudul Europei, costul mai redus al carburanţilor contribuind la cererea internă din Grecia, Spania, Portugalia şi Italia.

COMISIA EUROPEANĂ ŞI BCE AU LUAT MĂSURI EXCEPŢIONALE DE SUSŢINERE A ECONOMIEI ZONEI EURO

Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a creat un fond de 315 miliarde euro destinat sprijinirii investiţiilor în Uniunea Europeană. Resursele financiare vor fi mobilizate din bugetul european şi de Banca Europeană pentru Investiţii, care va contribui cu 21 de miliarde de euro ca garanţii.

Noua Comisie şi-a început la 1 noiembrie mandatul de cinci ani şi a trecut deja de un prim test, o moţiune de cenzură din Parlamentul European declanşată de scandalul LuxLeaks.

Banca Centrală Europeană a adoptat începând din luna iunie măsuri excepţionale de susţinere a zonei euro, care riscă să intre în deflaţie şi o lungă perioadă de stagnare. Instituţia a redus de două ori dobânda de politică monetară, a oferit împrumuturi ieftine băncilor pentru a sprijini creditarea şi a iniţiat programe de achiziţii de obligaţiuni garantate cu active.

BCE a redus în decembrie estimarea de creştere a economiei zonei euro la 0,8% în acest an şi 1% anul viitor, de la 0,9% şi respectiv 1,6% în urmă cu trei luni. De asemenea, BCE a redus prognoza pentru inflaţia din zona euro.