CHINA A ÎNĂSPRIT CONTROLUL ASUPRA IEşIRILOR DE CAPITAL,  limitând retragerile prin bancomatele din străinătate, în timp ce băncile au primit ordin să fie atente la ”mătuşile care îşi mută casa„. În luna septembrie, Administraţia de Stat pentru Schimb Valutar a anunţat că băncile pot refuza să proceseze retragerile frecvente sau transferurile în care cinci sau mai mulţi oameni trimit bani într-un singur cont din străinătate.

În Hong Kong, băncile au intensificat eforturile de raportare a tranzacţiilor suspecte, pentru reducerea riscurilor criminalităţii financiare, potrivit Autorităţii Monetare din Hong Kong. Instituţia a precizat că 83% din informaţiile legate de tranzacţii suspecte au provenit de la bănci.

Întrebate dacă instituţiile financiare pot cu bună-ştiinţă să ajute cetăţeni chinezi să evite controlul capitalului în ţara lor de origine, agenţiile guvernamentale din Canada şi Australia au făcut referire la reguli precum cele de verificare a identităţii clienţilor şi de raportare a tranzacţiilor suspecte.

Anul trecut, practicile de smurfing au ieşit la iveală atunci când poliţia din Beijing a acuzat operatorii neoficiali de transferuri de bani că au efectuat tranzacţii ilegale de 23 de miliarde de dolari, inclusiv transferuri ilegale în străinătate. Într-unul din cazuri, un bărbat a mutat în străinătate peste 5 milioane de dolari, în tranşe, folosind conturi bancare diferite care au fost împrumutate, închiriate sau cumpărate.

Amenzile pentru încălcarea limitei anuale de 50.000 de dolari sunt minuscule, 30.000 de yuani (4.700 dolari) în cazul băncilor şi 1.000 de yuani pentru persoane fizice, potrivit unei reguli care datează din 2007.

Cumularea cotelor de 50.000 de dolari este o practică de rutină. Jenny Cai, din Shanghai, a spus că membrii familiei sale au ajutat-o să cumpere un apartament de 1,2 milioane de dolari australieni în Sydney prin gruparea cotelor anuale de transfer de bani. Agentul său imobiliar i-a explicat că este o practică obişnuită, chiar dacă membrii familiei sale au declarat în mod fals că banii vor fi folosiţi pentru plata taxelor şcolare.

Un alt exemplu este cel al unei companii din China care a cerut angajaţilor să se folosească de dreptul lor de a transfera bani în Canada pentru achiziţia de proprietăţi, a spus un avocat canadian specializat în criminalitate financiară.

Daniel Zhang, în vârstă de 34 de ani, un milionar din Shenzhen, a povestit că în acest an a depus echivalentul a 77.000 de dolari la o casă de schimb valutar, iar o oră mai târziu banii au fost depuşi într-un cont pe care îl deschisese anterior la o bancă din Hong Kong. ”A fost mai uşor decât m-am aşteptat şi a costat puţin. Nu ştiu dacă este legal şi nu îmi pasă prea mult„, a spus Zhang, care a cumpărat cu banii acţiuni tranzacţionate la bursa din Hong Kong.

La Hong Kong, peste 1.200 de case de schimb valutar par să aibă o activitate redusă, dar de fapt sunt specializate în ajutarea chinezilor bogaţi să transfere bani în străinătate. Sistemul funcţionează în felul următor: chinezul merge la Hong Kong, unde deschide un cont bancar. Apoi, merge la o casă de schimb valutar, care îi oferă un cont la o bancă din China în care clientul să transfere bani din contul propriu. De îndată ce tranzacţia este confirmată, de regulă în două ore, casa de schimb din Hong Kong transferă echivalentul sumei în dolari HK sau dolari americani în contul deschis de client în Hong Kong. Din punct de vedere tehnic, banii nu trec graniţa, ambele tranzacţii au loc prin transferuri locale.

Pentru prima tranzacţie clientul trebuie să fie prezent la casa de schimb, dar ulterior poate plasa şi alte ordine prin servicii de mesagerie instant, precum WhatsApp sau WeChat. Casele de schimb nu impun limite pentru banii care trebuie transferaţi. Casele de schimb pot transfera bani direct din China către alte destinaţii, precum Hong Kong, ca tranzacţii de afaceri, care nu sunt supuse aceluiaşi regim de control valutar ca şi cel impus populaţiei.

Hong Kongul este o poartă de ieşire pentru chinezii care vor să transfere bani în străinătate. ”Odată ce banii ajung la Hong Kong, sunt liberi ca pasărea cerului„, explică David Ji, director pentru cercetări în Hong Kong la compania de consultanţă imobiliară Knight Frank.

Preţurile locuinţelor din Hong Kong au crescut anul trecut cu 13,5%, iar în acest an cu 9,5%.

Pentru persoanele influente, băncile chineze oferă un canal legal prin care banii să fie transferaţi în străinătate. China Construction Bank Corp., a doua mare bancă din ţară, permite clienţilor să împrumute până la 20 de milioane de dolari HK, la Hong Kong, utilizând drept garanţie depozite în yuani sau alte active din China.