După ce candidatul desemnat oficial al Bulgariei, Irina Bokova, şefa educaţiei ONU şi organizaţiei culturale UNESCO, s-a prezentat sub aşteptări în buletinele de vot ale consiliului de securitate, o campanie neaşteptată, apărută din spatele scenei, a început să o împingă spre cursa către poziţia mult dorită pe Kristalina Georgieva, comisarul UE pentru buget, care a fost învinsă în lupta iniţială pentru nominalizare. 

Apariţia unei serii de articole ce o atacă pe Bokova în presa britanică, dar şi în alte publicaţii, a determinat-o pe aceasta să afirme că Georgieva duce o campanie „denigratoare, lipsită de demnitate”. Liderii europeni conservatori şi de dreapta au început, de asemenea, să o susţină şi propulseze pe Georgieva, ajungând până la încercarea de a o ruga pe Angela Merkel să îl convingă pe Vladimir Putin să o accepte la reuniunea G20 din China, la începutul acestei luni. Mişcarea germană a reprezentat un eşec, ducând la o reacţie agresivă din partea Moscovei, dar şi a Franţei, care a considerat intruziunea lui Merkel un atac la securitatea consiliului. Georgieva a fost, de asemenea, ţinta unor trucuri murdare.

Pe 9 septembrie, contul de e-mail al unuia dintre membrii ai personalului ei a fost spart şi au fost trimise mesaje celor din restul biroului său de la o persoană care se prezenta drept unul dintre consilierii ei de top, instruindu-i să o atace pe Bokova. Comentând aceaste evenimente, tabăra sa a văzut în această mişcare o încercare de a o discredita. În urmă cu aproximativ o lună, oficialii guvernamentali au informat jurnaliştii de la Sofia că Borisov, prim-ministrul bulgar, era pe cale să-şi orienteze sprijinul către Georgieva. Cu toate acestea, la scurt timp după, s-a răzgândit şi a spus că va aştepta să vadă ce va face Bokova în al cincilea tur de scrutin. 

De atunci, oficialii ruşi s-au străduit să strângă voturi pentru Bokova, ca o modalitate de o îndepărta pe Georgieva din cursă. „În cazul în care Rusia îi va aduce maximum 10 «încurajări», lui Borisov îi va fi dificil să o scoată din cursă. Însă, în cazul în care va primi şapte sau opt, poziţia sa nu va mai fi la fel de sigură”, a declarat Richard Gowan, expert în cadrul ONU la Consiliul European pentru Relaţii Externe. Chiar dacă Georgieva a intrat mai târziu în cursă, s-a aflat tot timpul sub riscul unui veto din partea Rusiei. Ea este, în cele din urmă, un membru al unei comisii europene, care în prezent aplică sancţiuni asupra Moscovei. 

Cele cinci potenţiale vetouri primite de la P5 (China, Franţa, Federaţia Rusă, Marea Britanie şi SUA) în concursul pentru poziţia secretarului general ONU sunt atuuri la masa negocierilor în problematicile de rivalitate care au loc în Siria, Ucraina şi alte conflicte ce trebuie intermediate. Atmosfera otrăvitoare din consiliu a prelungit lupta, iar candidaţii cel mai bine pregătiţi cad victime, deschizând calea pentru un concurent mai obscur. Cu toate acestea, Gowan susţine că P5 au ca scop acoperirea divergenţelor de opinie, tocmai pentru a-şi proteja privilegiul comun. În caz contrar, un eşec ar deschide calea largă unor membri ai ONU, iar adunarea generală ar putea juca un rol mai important.

„Pentru orice divergenţă geopolitică, controlul din P5 înseamnă că mai există loc de negocieri. Membrii P5 sunt puţin speriaţi de nivelul de transparenţă existent în acest concurs. Opinia lor este că adunarea generală s-a distrat puţin şi ar trebui să se întoarcă în cutia lor”, a declarat acesta.