CÂŞTIGĂTORII DIN EŞECUL EADS-BAE: ACŢIONARII EADS.

Acţiunile concernului european au scăzut după ce s-a aflat despre discuţiile cu BAE, dar au recuperat din pierderi în urma eşecului planului de fuziune, scrie Wall Street Journal. Germania: Principala îngrijorare a Berlinului într-o tranzacţie au fost locurile de muncă din Germania. Cu sediul noului grup în Franţa şi cel al diviziei de apărare în Marea Britanie, Germania s-a temut că va fi mai expusă la concedieri. Daimler:

Producătorul auto intenţiona să vândă o participaţie de 7,5% la EADS unei bănci controlate de statul german. Declinul cotaţiei EADS ar fi afectat şi preţul pe care Daimler spera să-l obţină. Renunţarea la fuziune nu a blocat şi vânzarea participaţiei Daimler către stat, iar producătorul de maşini Mercedes ar putea cere acum mai mulţi bani. Americanii: BAE are o prezenţă importantă pe piaţa de armament din SUA, dominată de Boeing, Lockheed Martin şi alte companii americane. Grupul rezultat după fuziunea cu EADS ar fi încercat să prindă o felie mai mare din cheltuielile de apărare ale statului american. EADS şi Boeing se află într-o rivalitate aprigă pe piaţa aeronavelor civile, unde sunt cei mai mari doi jucători la nivel mondial.

CINE PIERDE. BAE SYSTEMS. EADS îşi poate regrupa forţele pentru a continua să se concentreze asupra operaţiunilor Airbus, însă pentru BAE eşecul tranzacţiei aduce, pe lângă declinul încrederii investitorilor, o posibilă erodare a poziţiei pe piaţa de armament din SUA, unde discuţiile de fuziune cu EADS au pus presiune pe poziţia BAE, favorizată în trecut de relaţiile strânse dintre Londra şi Washington. EADS are o prezenţă mai redusă în Statele Unite, unde domină producătorii americani de armament.

SEFII EADS ŞI BAE. Directorul general al EADS Thomas Enders şi cel al BAE Ian King au petrecut luna septembrie într-un tur de forţă pentru a susţine fuziunea. Cei doi au crezut în potenţialul acestei afaceri, însă, în urma eşecului, trebuie să se întoarcă la acţionari şi să-i convingă că sunt persoanele potrivite pentru a căuta alte soluţii.ANCHERII. Goldman Sachs, Morgan Stanley şi Gleacher Shacklock au lucrat pentru BAE, iar Evercore BNP Paribas, Lazard, HSBC, Perella Weinberg JPMorgan şi Bank of America-Merrill Lynch au consiliat EADS. Fuziunea ar fi creat un grup cu o valoare de 35 mld. euro, aşa încât sumele încasate de bancheri ar fi fost atractive, însă eşecul le-ar putea provoca acestora pierderi chiar de ordinul a peste 100 mil. dolari.

EUROPA. Stilul bizantin al politicii UE, marcată de conflictele dintre principalele forţe care caută să-şi impună punctele de vedere, a reuşit să transforme într-o criză mondială problemele din Grecia. Acum două companii importante au încercat să formeze un competitor major pentru giganţii din SUA, însă politicienii europeni nu au reuşit să se pună de acord asupra împărţirii controlului. Industria europeană a apărării va rămâne, astfel divizată, reflectând falii care se formează în interiorul UE.

CONSECINŢELE UNUI EŞEC. Eşecul unei fuziuni de asemenea amploare într-un domeniu atât de sensibil precum apărarea evidenţiază, din nou, divergenţele majore ale intereselor principalilor actori din UE. Din perspectiva celor două grupuri implicate existau argumente solide în favoarea fuziunii. Operaţiunile EADS şi BAE se completau bine, iar împreună ar fi devenit un lider la nivel global, cu acces mai uşor la pieţele din afara Europei. Eşecul unei tranzacţii de asemenea amploare face şi mai dificil procesul de consolidare a industriei de apărare din UE, puternic divizată în prezent. Aproape fiecare ţară europeană are propria industrie de apărare, situaţie mult prea costisitoare pentru actualele vremuri de criză, în care ţările UE şi SUA reduc bugetele de înarmare. Consolidarea sectorului de apărare extrem de fragmentat din Europa rămâne necesară, însă după un eşec de asemenea amploare cine va mai avea curajul să încerce? Poate Germania?