Avântul nemţilor nu s-a oprit însă în Europa: Germania a devenit unul dintre cei mai mari exportatori la nivel mondial mergând către pieţele în curs de dezvoltare din Asia, în special China şi India. „Existau aceste două blocuri uriaşe, aceste două economii uriaşe care cereau bunuri“, notează Irwin Collier, profesor de economie la Universitatea din Berlin. „Acolo Germania a avut avantaj, în producţia de bunuri. Creşterea cererii în China a însemnat că exista o nevoie uriaşă de produse de calitate.“ Bunurile respective erau vehicule, electronice sau produse farmaceutice. Producători germani precum BMW, Mercedes sau Volkswagen şi-au stabilit o poziţie dominantă pe pieţele din Asia; companii precum Siemens, Deutsche Bank sau Allianz s-au transformat în corporaţii globale.

În plus, mii de companii mici şi mijlocii, în multe cazuri afaceri de familie, au avut succes pe plan internaţional, îndeosebi în Asia. Secretul acestui succes, consideră Anke Hassel, profesor la politici publice la Universitatea din Berlin, stă în sistemul de stagiatură pentru absolvenţi. După terminarea studiilor, tinerii petrec doi-trei ani învăţând meserie în cadrul unor companii. „Schema de stagiatură este extrem de importantă, deoarece companiile îi antrenează pe tineri într-o anumită direcţie; astfel, după câţiva ani ei ştiu extrem de bine să rezolve anumite sarcini specifice“, remarcă Hassel.

Germania este al treilea cel mai mare exportator de bunuri din lume, valoarea acestora depăşind 1,5 trilioane de euro în 2013, reprezentând aproape jumătate din produsul intern brut şi mai mult de o treime din comerţul internaţional al Uniunii Europene.

Aspectele negative al unei economii construite pe export au devenit însă evidente în timpul crizei din 2008-2009, atunci când scăderea  produsului intern brut a fost mai mare în cazul Germaniei decât în cazul altor state. Acest lucru se explică prin dependenţa Germaniei de export; orice fluctuaţie pe pieţele internaţionale este resimţită puternic de Germania, iar acest lucru nu se va schimba prea curând. Asta este probabil şi principalul test pentru economia Germaniei: resistematizarea economică astfel încât dependenţa de export să scadă şi să nu mai reprezinte un potenţial factor de risc.

Germania este astăzi a patra economie a lumii, având una dintre cele mai mici rate ale şomajului şi unul dintre cele mai ridicate grade de alfabetizare. De la căderea Zidului Berlinului în 1989, Germania a dezvoltat una dintre cele mai importante industrii auto din lume şi o reţea impresionantă de afaceri mici şi mijlocii, care reprezintă motorul economiei. Nu este astfel surprinzător că Germania are un cuvânt greu de spus atunci când vine vorba de viitorul construcţiei europene, dar şi de aspecte economice globale.