Dacă povestea companiei care l-a adus lumii pe Mickey Mouse e una destul de cunoscută, nu acelaşi lucru poate fi spus şi despre imperiul Fox. Rupert Murdoch a dezvoltat imperiul media pe baza moştenirii de la tatăl său: două ziare din Adelaide, Australia de Sud, şi o staţie de radio dintr-un oraş minier australian. Murdoch a fost elev al şcolii de gramatică din oraşul Geelong, unde a avut prima experienţă în cadrul unei publicaţii, la ziarul şcolii, The Corian. După moartea tatălui său, când Rupert Murdoch avea doar 21 de ani, s-a întors de la Oxford pentru a prelua afacerea familiei, News Limited, fondată în 1923.

De la început, Murdoch şi-a direcţionat atenţia înspre achiziţii şi expansiune. A cumpărat Sunday Times din Perth, Australia de Vest (1956), iar în anii următori, ziare regionale din Australia, dar şi tabloidul The Daily Mirror din Sydney. Când avea 32 de ani, a cumpărat prima publicaţie din afara Australiei, cotidianul The Dominion din Noua Zeelandă.

În 1968, a intrat pe piaţa media britanică cu ziarul News of the World, achiziţie urmată, un an mai târziu, de cumpărarea The Sun. În piaţa din Statele Unite ale Americii a intrat în 1973, cu ziarul San Antonio Express-News. Murdoch a fondat apoi tabloidul Star, iar în 1976 a cumpărat The New York Post.  Achiziţiile au continuat în 1981, cu publicaţiile Times şi Sunday Times.

Următorul pas a fost când, trei ani mai târziu, a preluat 20th Century Fox pentru 250 milioane de dolari, iar apoi posturile care formează nucleul Fox Broadcasting Company. În 1986, Murdoch a introdus producţia electronică a ziarelor din Australia, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii.

Gradul mai mare de automatizare a condus la reducerea numărului de angajaţi implicaţi în procesul de tipărire, iar mişcarea a condus la revolta lor, încheiată în urma unei înţelegeri de 60 de milioane de lire. În 1993, a cumpărat cu un miliard de dolari Star TV, o companie din Hong Kong fondată de Richard Li. Şase ani mai târziu s-a extins şi în industria muzicii, cumpărând o parte majoritară de acţiuni ale companiei MichaelGudinski Mushroom Records.

Ca răspuns al declinului media şi al creşterii influenţei jurnalismului online din perioada anilor 2000, Murdoch şi-a declarat susţinerea modelului microplăţilor în scopul obţinerii de venit din ştirile online. În 2004, a anunţat mutarea sediului central al News Corporation din Adelaide, Australia, în Statele Unite ale Americii. Expansiunea a continuat în online în 2005, când a cumpărat Intermix Media Inc., alcătuită din MySpace, Imagine Games Network şi alte reţele sociale, pentru 580 milioane dolari. Una dintre cele mai cunoscute achiziţii ale lui Murdoch a fost cea din 2007, când, în urma unei oferte de 5 miliarde de dolari, a cumpărat Dow Jones, compania care deţine publicaţiile The Wall Street Journal, Barron’s Magazine, Far Eastern Economic Review, SmartMoney.

În vreme ce compania fondată de Walt Disney va continua să producă filme pentru toată familia, aşa cum a fost Frozen, este de aşteptat să intre şi pe zona conţinutului de tip documentar prin FX şi National Geographic. Tranzacţia transformă Disney în acţionar majoritar al Hulu, prin preluarea pachetului de 30% deţinut de Fox.

Unul dintre principalele obiective ale lui Robert Iger este serviciul de streaming pe care Disney îl va lansa în 2019. În cadrul unui interviu acordat celor de la Good Morning America, CEO-ul Disney a spus că nu caută o expansiune rapidă pentru a face concurenţă celor de la Netflix, dar că propriul serviciu de streaming va fi un jucător important pe piaţa de profil. Importanţa acestor servicii este evidentă: în 2018, Netflix va investi 8 miliarde de dolari în conţinutul propriu, iar Amazon,

4,5 miliarde.

”Aici se va face diferenţa“, crede Paul Verna de la eMarketer. ”Atunci când consumatorul ia o decizie privitoare la serviciul de streaming pe care îl alege, principalii factori luaţi în calcul sunt preţul şi disponibilitatea canalelor. În societatea digitalizată de azi, au devenit importante şi accesul pe dispozitive, transmisiunile sincronizate sau calitatea imaginii. Din acest punct de vedere, nu cred că afacerea Disney - Fox ajută prea mult. Compania va prioritiza conţinutul propriu, lăsând mai puţine alegeri publicului.“

În Asia, prezenţa Disney e semnificativ mai mare decât cea a Fox, mai ales în ceea ce priveşte filmele. Francizele Marvel, Pixar şi Lucasfilm au avut de fiecare dată rezultate excepţionale în faţa unor spectatori care iubesc acţiunea la scară mare şi science-fictionul. La convenţia CineAsia din luna decembrie, directorii Disney s-au lăudat cu faptul că 2017 a fost al doilea cel mai bun an din istoria companiei, ca încasări, după 2016.

Thor: Ragnarok, Guardians of the Galaxy, vol. 2 şi Piraţii din Caraibe: Răzbunarea lui Salazar au adus fiecare peste 100 de milioane de dolari din încasări din China. Coco, aflat încă în cinematografele din centrul Asiei, a trecut deja de 150 de milioane de dolari.

În concluzie, luând în calcul afacerea dezvoltată de Disney în Asia precum şi succesul parcului tematic Shanghai Disneyland, este de aşteptat ca achiziţia Fox să nu schimbe cu nimic planurile lui Robert Iger pentru acea parte a lumii.

În ceea ce priveşte zona de televiziune, lucrurile stau invers; Fox este o forţă dominantă în Asia, canalele fiind de o bună perioadă de timp împărţite în două huburi: India şi restul Asiei, cu operaţiunile coordonate de la Hong Kong.

”În cele din urmă, consumatorii sunt interesaţi de costuri, comoditate şi calitate“, remarcă Paul Dergarabedian, analist media la comScore. ”Dacă afacerea permite oamenilor să aibă mai multe variante de divertisment la un cost mai mic, e un lucru bun. Un efect secundar poate fi însă crearea unui pieţe fragmentate, în care consumatorii încearcă să îşi dea seama care serviciu sau platformă le va aduce cele mai mari beneficii.“