Turcia opreşte zilnic sute de migranţi la graniţa vestică a ţării să treacă ilegal în Grecia, dar autorităţile au avertizat că ar putea să nu mai facă acest lucru, dacă statele europene nu vor accepta mai mulţi refugiaţi sau nu vor suplimenta ajutorul financiar pentru statul turc. „Statele europene trebuie să crească sprijinul pentru Turcia“, a spus Jean-Christophe Pegon, reprezentantul Turciei la Directoratul General al Comisiei Europene pentru Ajutor Umanitar şi Protecţie Civilă. El a avertizat că „Turcia ar putea pur şi simplu să îşi deschidă porţile, dar pentru moment nu o face“.

O sursă din Uniunea Europeană a declarat pentru Reuters că blocul comunitar a început târziu să discute cu Turcia despre ţinerea sub control a fluxului de migranţi, dar că au loc discuţii pentru deblocarea de fonduri pentru ajutorarea refugiaţilor din Turcia.

Chiar dacă Turcia adăposteşte aproximativ jumătate dintre refugiaţii sirieni, primeşte mai puţini bani decât ţări mai sărace care primesc refugiaţi, respectiv Liban şi Iordania. Naţiunile Unite estimează că a strâns numai 30% din fondurile necesare Turciei în acest an. Unii diplomaţi au spus că au fost făcute Turciei oferte directe de finanţare, însă condiţionate de utilizarea strictă a fondurilor şi de rolul care va fi jucat de organizaţiile umanitare.

Ankara pe de altă parte a făcut puţine progrese concrete în convingerea partenerilor occidentali de necesitatea urgentă de creare a unei „zone sigure“ în nordul Siriei, unde ar putea fi relocaţi o parte dintre refugiaţi. Oficiali occidentali au declarat, neoficial, să un astfel de plan este probabil la ani de zile distanţă. „Nu cred că a fost discutat nici în statul major turc. Este doar o aspiraţie politică“, conform unui diplomat occidental care deţine cunoştinţe militare.

În pofida înrăutăţirii perspectivelor, un oficial turc de rang înalt a insistat că politica Ankarei va rămâne neschimbată. „Turcia rămâne dedicată ajutorării oamenilor care au nevoie, indiferent dacă liderii internaţionali vor ignora sau nu problema“, a spus oficialul.

Sinan Ulgen, preşedintele EDAM, consideră că autorităţile turce vor aştepta să vadă dacă intensificarea discuţiilor din Europa referitoare la criza refugiaţilor va determina Occidentul să ia măsuri mai hotărâte în problema Siriei. „Dacă aşteptările nu vor fi îndeplinite, pe toate fronturile, atunci, ca ultimă soluţie, Ankara ar putea spori presiunile prin reducerea cooperării în privinţa fluxului de refugiaţi către Europa“, a adăugat el.

Guvernul Ungariei a finalizat construcţia gardului la graniţa cu Serbia, pe care intenţionează să îl prelungească pe o porţiune a graniţei cu România, a instituit stare de urgenţă în două judeţe şi a înăsprit legislaţia referitoare la intrarea ilegală în ţară, în încercarea de a limita fluxul de refugiaţi. În acest timp, eforturile conduse de Germania, de a stabili cote obligatorii de preluare a refugiaţilor de către statele Uniunii Europene, au eşuat. Unii oficiali germani au cerut chiar impunerea unor penalizări financiare statelor care refuză să primească refugiaţi. Un oficial ceh a spus că astfel de ameninţări sunt vorbe goale, dar „dăunătoare“, în timp ce, potrivit Slovaciei, astfel de atitudine poate duce la sfârşitul UE.

Noile reguli adoptate de Ungaria prevăd că orice refugiat care va încerca să treacă fraudulos frontiera ţării va fi arestat. Potrivit guvernului de la Budapesta, Ungaria va continua să primească imigranţii care intră legal în ţară şi solicită azil, în pofida intrării în vigoare a noii legislaţii în privinţa migraţiei.

În scene care amintesc de Războiul Rece, familii cu copii mici sunt blocate în zona neutră dintre Serbia şi Ungaria, în faţa gardului de 3,5 metri proaspăt ridicat de autorităţile ungare.