COŞMARUL MALTHUSIAN

Thomas Malthus

şi-a prezentat în 1798 viziunea terifiantă despre viitorul omenirii. Deşi veche de peste două secole, teoria economistului englez ne bântuie încă şi în prezent.

Malthus considera că omenirea nu poate rezolva problema rezultată din creşterea populaţiei mai rapid decât capacitatea planetei de a hrăni pe toată lumea. Viziunea acestuia este una a sărăciei şi mizeriei, în care epidemiile şi războaiele sunt factori care asigură echilibrul omenirii cu resursele disponibile..

Timp de două secole omenirea a evitat în bună măsură soarta prevestită de Malthus, întrucât a reuşit să dezvolte tehnologiile necesare pentru o utilizare mai eficientă a resurselor disponibile. Cu o populaţie estimată la circa 10 miliarde spre sfârşitul acestui secol, situaţia va deveni mai dificilă.În mod ironic, rădăcinile actualei crize alimentare se află într-un progres major al omenirii: reducerea ratei sărăciei în ţările aflate în dezvoltare. Sutele de milioane de oameni care au scăpat de sărăcie în China, India şi alte ţări îşi permit în sfârşit să-şi umple farfuriile mai mult ca oricând. Consumul de cereale aproape s-a dublat în ultimii ani în ţările aflate în dezvoltare, faţă de un avans de numai 22% în cele avansate.

Chiar mai important, se înregistrează şi o schimbare a dietei, cu mai multă carne şi alte produse care în trecut erau mai greu accesibile din motive financiare. Consumul de carne s-a dublat în ultimii 30 de ani, iar presiunea asupra agriculturii a crescut semnificativ, porumbul şi alte cereale fiind reorientate dinspre consumul uman către furaje. În Statele Unite sunt necesare 6 kilograme de cereale şi mii de litri de apă pentru a produce 1 kilogram de carne de vită.

BIOCOMBUSTIBILII DE A DOUA ŞI A TREIA GENERAŢIE

Comisia Europeană a propus recent ca în cadrul ţintei de 10% privind energia din surse regenerabile, doar jumătate să poată fi asigurată de biocombustibili proveniţi din materii prime cu utilizare alimentară. Scopul executivului comunitar este de a limita reorientarea terenurilor agricole de la producţia destinată alimentaţiei la cea pentru biocombustibili.

Limita impusă de Comisie ar stimula dezvoltarea producţiei de biocombustibili de a doua şi a treia generaţie, proveniţi din surse care nu pot fi folosite pentru alimentaţie, precum alge, produse secundare sau paie, şi ale căror emisii de gaze de seră sunt substanţial sub cele ale combustibililor fosili. "Propunerea va da noi impulsuri celor mai performanţi biocombustibili. În viitor, biocombustibilii vor reduce mult mai puternic emisiile de gaze de seră şi costurile cu combustibilii", a declarat comisarul pentru energie Günther Oettinger.

UE este cel mai mare producător de biodiesel din lume, cu 53% în 2010.

"Nu oprim producţia de biocombustibili din prima generaţie, dar transmitem un mesaj clar că viitoarele creşteri trebuie să vină din segmentul biocombustibililor avansaţi", a declarat comisarul pentru protecţia mediului Connie Hedegaard. Studii recente au arătat că atunci când producţia de biocombustibili împinge producţia destinată alimentaţiei sau furajelor pe terenuri care nu erau anterior folosite pentru agricultură, impactul în privinţa gazelor de seră ar putea fi comparabil cu al combustibililor fosili înlocuiţi.

Propunerea nu afectează capacitatea statelor membre de a acorda subvenţii pentru biocombustibili, însă Comisia consideră că începând din 2020 ar trebui să primească suport financiar doar biocombustibilii care conduc la reduceri substanţiale ale emisiilor de gaze de seră şi nu sunt produşi din recolte destinate alimentaţiei sau furajelor.În final, am putea spune că Malthus a avut dreptate, însă numai până la un punct. Circa un miliard de oameni suferă de foame în fiecare zi în pofida prosperităţii economice din ultima jumătate de secol. În ultimii ani, piaţa globală a alimentelor s-a confruntat de mai multe ori cu creşteri puternice de preţuri, care au generat tensiuni sociale, violenţe şi au împins zeci de milioane de persoane sub pragul sărăciei.