Documentele publicate de ICIJ arată însă cum divizia elveţiană a HSBC a contactat în mod activ clienţii, în 2005, pentru a le sugera cum să evite plata unei noi taxe impuse cetăţenilor europeni pentru conturile din Elveţia, măsură care face parte dintr-un tratat încheiat de autorităţile de la Berna cu UE pentru a rezolva problema conturilor bancare secrete.

HSBC Holdings este investigată în SUA, Marea Britanie, Franţa şi alte ţări după ce a recunoscut că la divizia de private banking din Elveţia au avut loc nereguli care au permis ca unii dintre clienţi să eludeze fiscul. Procuratura din Statele Unite a intensificat eforturile pentru a stabili dacă HSBC a ajutat clienţi americani să nu îşi plătească taxele.

Autorităţile americane investighează şi dacă HSBC a manipulat cursul valutar, iar un oficial din procuratură a declarat că Departamentul de Justiţie ar putea redeschide în acest context un acord convenit de procuratură cu această bancă, în 2012. Acordul a făcut parte dintr-o înţelegere de 1,9 miliarde de dolari care a permis HSBC să evite acuzaţii penale, după ce s-a descoperit că banca a contribuit la transferarea a sute de milioane de dolari proveniţi din trafic de droguri, prin sistemul financiar american. ”Este foarte posibil ca acordul să fie redeschis din cauza activităţilor băncii, fie în cazul evaziunii fiscale, fie în cel al manipulării cursului valutar„, a spus oficialul din procuratura americană.

În Marea Britanie, Parlamentul urmează să deschidă o anchetă referitoare la practicile HSBC în Elveţia.

”Recunoaştem şi suntem răspunzători de deficienţele din trecut, legate de respectarea regulilor şi deficienţele de control„, a precizat banca în urma dezvăluirilor. HSBC a explicat că divizia din Elveţia nu a fost integrată complet în HSBC după preluarea acesteia, în 1999, ceea ce a permis persistenţa unor standarde ”mult prea scăzute„.

Informaţiile au declanşat o dezbatere politică aprinsă în Marea Britanie, înaintea alegerilor parlamentare din luna mai. Margaret Hodge, lider marcant al Partidului Laburist aflat în opoziţie, a spus că autorităţile fiscale au făcut prea puţine eforturi pentru colectarea taxelor.

Recunoaşterea deficienţelor de către HSBC l-a readus în centrul atenţiei pe Stephen Green, preşedinte executiv al băncii în perioada 2006-2010. Green a devenit ulterior membru al Parlamentului şi a fost ministru al comerţului şi investiţiilor între 2011 şi 2013.

HSBC colaborează cu autorităţile care investighează problemele fiscale. Autorităţile din Franţa, Belgia şi Argentina au anunţat la rândul lor că investighează informaţiile.

Există dovezi că cel puţin unii dintre clienţii americani ai diviziei de administrare a averilor a HSBC din Elveţia au fost puşi sub acuzare. Astfel, HSBC a înmânat, la Geneva, chirurgului american Andrew Silva sume de câte 100.000 de dolari, pe care acesta le-a trimis ilegal în Virginia în tranşe de sub 10.000 de dolari, pentru a evita declararea sumelor autorităţilor vamale. El a recunoscut în 2010 că este vinovat de evaziune fiscală.

Un alt client american, Sanjay Sethi, a recunoscut în 2013 că a înşelat fiscul american prin deţinerea unor conturi de 4,7 milioane de dolari în Elveţia şi India. Potrivit procuraturii americane, un director al HSBC din Londra i-ar fi promis lui Sethi că un cont nedeclarat din Elveţia îi va permite dezvoltarea activelor sale fără să plătească impozite, urmând să fie protejat de legislaţia secretului bancar. În 2014, cazurile de evaziune fiscală legate de HSBC aflate pe rol în New York şi Virginia s-au înmulţit. Numărul investigaţiilor Departamentului de Justiţie legate de conturile nedeclarate ale americanilor la divizia elveţiană a HSBC nu este cunoscut şi nici dacă procurorii intenţionează să pună sub acuzare banca sau angajaţi ai acesteia.

În raportul financiar anual al HSBC din 2014 se arată că banca este investigată de IRS şi Departamentul de Justiţie, în legătură cu un posibil comportament incorect al unor companii din cadrul grupului, în relaţia cu clienţii care aveau obligaţii faţă de fiscul american. Acţionarii au fost avertizaţi că există un grad mare de incertitudine, fiind posibil ca HSBC să fie obligată să plătească amenzi substanţiale şi penalităţi.

Totodată, Departamentul de Justiţie a fost supus unor presiuni politice pentru a aduce acuzaţii penale HSBC şi angajaţilor săi, în 2012, după ce o comisie a Senatului a publicat un raport zdrobitor, de 300 de pagini, în care a arătat cum sistemul deficitar de combatere a spălării banilor a fost exploatat de traficanţii de droguri. În acest scandal, directorul pentru conformitate al HSBC, David Bagley, a demisionat chiar în faţa comisiei, în timpul audierii sale de către senatori. Şase luni mai târziu, în decembrie 2012, HSBC a negociat acordul în care a acceptat plata a aproape 2 miliarde de dolari şi s-a angajat la un plan pe cinci ani în care să elimine, sub supravegherea unui monitor independent, practicile ilicite.

Acordul s-a dovedit însă controversat, întrucât nici banca şi nici angajaţi ai săi nu au suferit acuzaţii penale, iar parlamentarii republicani şi democraţi s-au plâns deopotrivă că unele companii de pe Wall Street sunt considerate ”prea mari pentru a merge la închisoare„.