Participanţii sunt liberi să discute ideile auzite după bunul plac, cu condiţia să nu precizeze originea lor. Fiecare invitat este liber să iasă public cu propriile idei şi opinii, dar nu şi cu informaţii auzite de la alţii. Organizatorii sunt de părere că această regulă a discreţiei încurajează dezbaterea deschisă şi promovează încrederea între participanţi. Încălcarea codului de conduită poate conduce la anularea invitaţiei la Davos.

BANCHERII DE LA DAVOS S-AU CHINUIT SĂ-I CONVINGĂ PE POLITICIENI ŞI PE ŞEFII MARILOR CORPORAŢII CĂ PIEŢELE FINANCIARE SUNT DIN NOU SIGURE, iar Europa s-a stabilizat. Investitorii s-au arătat mai optimişti, mai încrezători în revenirea economiei după cinci ani de diverse crize. Şomajul aflat încă la cote ridicate în SUA şi Europa, în special în sudul bătrânului continent, nu mai pare să în-grijoreze pe nimeni. Problemele de competitivitate economică ale Franţei sau Italiei s-au făcut de asemenea nevăzute, iar chestiunea inegalităţii sociale şi sărăciei a fost rezolvată elegant de Bill Gates, cel mai bogat om din lume, care a prezis cu încredere şi seriozitate că peste 20 de ani nu vor mai exista ţări sărace.

Principala preocupare a şefilor de corporaţii prezenţi la Davos a fost scrutinul din această vară pentru Parlamentul European, în urma căruia partidele extremiste ar putea câştiga teren din cauza şomajului ridicat, austerităţii şi creşterii economice anemice. În zona tehnologiei, cei mai puternici oameni din lume au discutat pe larg la Davos şi despre viitorul digital. Directorii generali ai celor mai mari operatori de telecomunicaţii şi IT din lume, printre care AT&T sau BT, au transmis un mesaj omogen: internetul nu va oferi niciodată intimitate, dreptul la viaţă privată iese din discuţie în spaţiul digital, de dragul siguranţei.

Scandalul NSA, dezvăluirile „pârâciosului„ Edward Snowden, au adus în spaţiul mainstream o dezbatere care până acum era rezervată iniţiaţilor şi era calificată de mulţi drept teorie a conspiraţiei. Văzut în trecut ca un bau-bau, Big Brother a devenit o realitate acceptată de mase. Urmările concrete, pozitive pentru democraţie, sunt ca şi inexistente. Presupunând că munţii de informaţie adunaţi de companii, advertiseri şi guverne despre fiecare „cetăţean digital„ sunt în prezent utilizaţi cu simţul răspunderii, posibilitatea pantei alunecoase este evidentă, în special în ţări cu un track record mai timid în ceea ce priveşte respectarea drepturilor omului.

Dincolo de economie şi de dilema etică a erei informaţiei, situaţia politică din Orientul Mijlociu s-a aflat de asemenea printre temele de discuţie de la Davos, în pregătirea summitului Geneva 2. Tot în zona geopoliticului, premierul japonez Shinzo Abe s-a folosit de discursul său de la Davos pentru un atac la adresa Chinei, trăgând un semnal de alarmă în privinţa atitudinii mai agresive a vecinului asiatic şi deplângând ca depăşită postura tradiţional defensivă a Japonei.