Analiza devine mai îngrijorătoare atunci când examinează perspectivele economice dincolo de 18 luni. Autorii au dezvoltat Indicele Impactului Ebola, care măsoară probabilitatea ca ţări din Africa, Europa şi Statele Unite să fie afectate de Ebola, a explicat Marcelo Giugale, director la Banca Mondială pentru practici globale pentru macroeconomie şi management fiscal.

În final, cei doi analişti au creat două scenarii referitoare la comportamentul guvernelor şi oamenilor.

Unul dintre aceste scenarii ia în considerare că virusul nu va afecta mai mult de 20.000 de oameni, aceasta fiind o variantă bună. Versiunea negativă este ca guvernele să facă o serie de erori care să conducă la 200.000 de cazuri de Ebola. În eventualitatea celei de-a doua versiuni, costurile estimate se ridică la 33 miliarde de dolari, pentru întreaga Africă de Vest. O comparaţie care poate părea cinică este faptul că aceste costuri sunt mai mici decât veniturile trimestriale ale Apple!

”Interesant este faptul că impactul economic final al Ebola nu va fi determinat de costurile directe ale bolii în sine, respectiv medicamente costisitoare şi îmbolnăvirea unor angajaţi, ci de măsura încrederii în guvern a celor neinfectaţi„, a arătat Giugale.

Wall Street realizează de mult timp analize care estimează date privind piaţa muncii, creşterea economică şi valoarea companiilor. Dar variabilele economice ale unei adevărate pandemii sunt aproape incalculabile, întrucât depind de psihologia cetăţenilor.

ĂRACII DIN VESTUL AFRICII, VICTIME ECONOMICE SIGURE ALE EBOLA

În vestul Africii, una dintre cele mai subdezvoltate regiuni ale lumii, peste jumătate din populaţia de 20 de milioane de oameni din Guineea, Liberia şi Sierra Leone trăieşte în sărăcie. Venitul mediu anual din aceste ţări este cuprins între 400 de dolari şi 700 de dolari. Oamenii de acolo au trecut prin violenţă şi războaie civile.

În ultimii ani, datorită descoperirii unor resurse minerale şi a politicilor guvernamentale îmbunătăţite, cele trei ţări începuseră să se înscrie pe drumul dezvoltării, dar Ebola pune totul sub semnul întrebării. Cât de mare va fi impactul economic în regiune şi cât de grav ar putea ajunge?

Răspunsul la aceste întrebări este mai mult artă decât ştiinţă. În primul rând, aceste ţări nu abundă în date socio-economice. Şi există numeroase incertitudini referitoare la răspândirea virusului.

În raportul Băncii Mondiale realizat de John Panzer şi Francisco Ferreira se arată că avansul economic din Guineea, Liberia şi Sierra Leone se va reduce la jumătate, dar nu va avea loc o contracţie. În acest caz, pierderile din regiune ar fi de aproximativ 350 de milioane de dolari, o sumă mare pentru aceste state, dar nu catastrofală. Totuşi, încetinirea va avea un impact puternic asupra finanţelor celor trei guverne, care vor cheltui mult mai mult pentru sectorul sănătăţii, în timp ce taxele colectate vor fi mult mai mici: atunci când se produce o criză, plata taxelor este ultima grijă a cetăţenilor. Golul bugetar ar fi mai mare decât cheltuiesc aceste ţări pentru asistenţa socială în mod normal, de la 2% din PIB în Guineea la aproape 5% din PIB în Liberia. Este clar că vor avea nevoie de ajutor imediat, de aproximativ 400 de milioane de dolari.

Dacă cel mai grav scenariu al analiştilor Băncii Mondiale se va materializa, iar costurile vor atinge 33 de miliarde de dolari, aceasta ar fi o lovitură devastatoare pentru Africa de Vest. Ţările bogate, precum Statele Unite, Franţa şi Germania nu vor avea de suferit, dar decalajul dintre ele şi Africa va fi şi mai mare.

Mai interesant este faptul că încrederea în guverne şi atitudinea de evitare a riscurilor, care poate afecta economia, nu ţine seama de numărul victimelor provocate de o boală. În fiecare an malaria omoară de 12 ori mai mulţi oameni în Guineea, Liberia şi Sierra Leone decât a ucis Ebola până acum.

Oamenii ajung să se comporte diferit în timpul pandemiilor. S-a văzut deja acest lucru în timpul epidemiei SARS în 2003 şi H1N1 în 2009.

În privinţa dinamicii sociale, Ebola nu cunoaşte diferenţele de clase. Atât bogaţii, cât şi săracii se pot îmbolnăvi şi muri, dar pentru cei care îşi permit să ia măsuri de prevenţie riscul de contaminare este mult mai mic.

În oricare dintre scenarii, săracii vor suporta cel mai mare impact, nu doar din cauza faptului că sunt mai expuşi la contaminare, ci şi pentru că sunt mai vulnerabili la impactul economic al bolii.

Preţurile care îi afectează, în special cele ale alimentelor, vor creşte. Nu au economii pe care să se bazeze şi au mai puţine competenţe pentru a căuta locuri de muncă mai sigure. Toate aceste elemente sugerează că Africa de Vest trebuie să se aştepte la mai multă sărăcie.