Chiar dacă impactul imediat este resimţit mult mai puternic de partea niponă, deteriorarea relaţiilor şi evidenţierea riscurilor legate de politica Beijingului vor afecta, probabil, investiţiile nipone şi economia chineză pe termen lung. Companiile nipone nu doar exportă în China, dar deţin şi fabrici, precum cele de autovehicule. Tot mai mult japonezii privesc spre alte ţări, precum Vietnam, Thailanda şi Indonezia, ca destinaţii pentru investiţii, iar o Chină ostilă ar accelera acest proces.

Efectul economic. În perioada de vârf a violenţelor, au fost atacate zeci de afaceri japoneze în China, inclusiv o fabrică Panasonic şi o unitate a unui dealer Toyota. Sute de maşini fabricate de companii nipone au fost răsturnate sau incendiate. Potrivit unui articol Reuters, 41% din firmele nipone se simt afectate de proteste şi analizează schimbarea planurilor de investiţii în China. Companiile auto, precum Nissan, Toyota sau Honda, au fost nevoite să suspende producţia în China şi au pierdut sute de milioane de dolari.

Vânzările de bunuri asociate Japoniei sunt în cădere liberă pe piaţa cu cel mai mare număr de consumatori din lume, iar turiştii chinezi îşi anulează în masă călătoriile în Japonia. Acutizarea conflictului va avea un impact imediat destul de sever asupra economiei nipone şi ameninţă recuperarea, după dezastrul cauzat de explozia centralei nucleare de la Fukushima anul trecut. Unii analişti estimează chiar o contracţie a economiei în ultimele trei luni ale anului.Un raport al JPMorgan estimează o prăbuşire a exporturilor auto ale Japoniei către China de 70% în perioada octombrie-decembrie. Livrările de piese auto vor coborî cu 40%, nivel estimat şi pentru bunuri de consum, precum electronicele.

Economia Japoniei se va contracta cu 0,8% în trimestrul al patrulea, potrivit aşteptărilor JPMorgan. Numărul turiştilor chinezi în Japonia ar urma să scadă cu 70%, iar al celor niponi în China cu 30%.Situaţia nu este deloc bună la nivel global, iar divergenţele dintre ele două ţări agravează criza. Organizaţia Mondială a Comerţului a înrăutăţit, recent, prognoza pentru creşterea comerţului la nivel global, de la 3,7% la 2,5% pentru anul în curs şi de la 5,6% la 4,5% pentru anul următor. Odată cu încetinirea comerţului, perspectivele economiei globale devin mai pesimiste. Oficialii FMI au avertizat asupra încetinirii economice şi au înrăutăţit estimarea de creştere de la 3,5% la 3,3%. Pentru anul următor Fondul aşteaptă acum un avans economic de 3,6% Puţinul sprijin pentru activitatea economică disponibil în prezent vine din partea băncilor centrale, a avertizat Fondul. Unii analişti consideră însă că şi această ultimă cifră înaintată de FMI este prea optimistă.

O agravare a conflictului China-Japonia ar avea în mod normal un impact puternic asupra economiei mondiale, însă în actualul context acesta ar putea fi devastator.

Angajamentul statelor unite.

Conform Tratatului de Securitate SUA-Japonia, Statele Unite trebuie să ajute la apărarea tuturor teritoriilor japoneze. Articolul 5 al tratatului prevede clar că Statele Unite au obligaţia de a interveni în ajutorul părţii nipone în cazul unui atac armat "în teritorii aflate sub administraţia Japoniei". SUA s-au exprimat clar: nu adoptă o poziţie în privinţa suveranităţii asupra insulelor, dar întrucât acestea se află sub administraţia autorităţilor de la Tokio, intră sub protecţia Statelor Unite. Insulele nelocuite, ca de altfel toată Japonia, se află astfel sub "umbrela nucleară" americană.

Tranziţia puterii în china şi criza internă. În China va avea loc, la începutul lunii noiembrie, al XVIII-lea Congres al Partidului, în cadrul căruia are loc tranziţia de putere odată la zece ani. O nouă generaţie de lideri chinezi va fi condusă, probabil, de Xi Jinping şi Li Keqiang, din funcţiile de preşedinte, respectiv premier. În acest moment de schimbare, noua conducere trebuie să se prezinte populaţiei ca fiind fermă în apărarea intereselor ţării, aşa cum sunt acestea definite de Partid. De asemenea, escaladarea conflictului ar putea servi şi pentru a deturna atenţia de la chestiuni interne mai sensibile pentru clasa politică, precum scandalul în care a fost implicat liderul chinez de frunte Bo Xilai, încetinirea economică, corupţia, decalajele tot mai mari între bogaţi şi săraci, precum şi prezenţa marilor oameni de afaceri chinezi în eşaloanele superioare ale Partidului, mult mai greu de explicat, având în vedere specificul politic al ţării, faţă de conflictul cu Japonia, înrădăcinat puternic în mintea celor mai mulţi chinezi.

Tensiunile dintre cele două mari puteri asiatice se vor calma, probabil, odată cu depăşirea evenimentelor politice interne. Poziţia SUA de susţinere a Japoniei va contribui la acest deznodământ, întrucât China nu este, încă, pregătită pentru un conflict cu cea mai mare putere a lumii.

Optimiştii ar afirma că statele din Asia sunt prea ocupate să facă bani pentru a pierde timpul cu un război, scrie The Economist. Însă după fiecare astfel de criză, încrederea între China şi ţările vecine din Asia este mai scăzută. Având în vedere naţionalismul tot mai puternic din ţările asiatice, dar mai ales China, situaţia este, de fiecare dată, mai greu de normalizat. Insulele contează mai puţin din cauza resurselor şi mai mult pentru că ar stabili un precedent. Niciuna dintre părţi, având în vedere multitudinea de dispute din regiune, nu doreşte să stabilească un precedent cedând.

La această situaţie se adaugă şi reorientarea politicii Statelor Unite către regiunea Asia-Pacific şi alianţele cu state aflate în divergenţe cu China. Părţile implicate nu pot să cedeze pur şi simplu când miza este supremaţia pe viitoarea scenă politică şi economică a lumii. Perpetuarea acestor conflicte şi ascensiunea Beijingului constituie însă motive de îngrijorare pentru viitor. La urma urmei, timpul ar putea lucra în favoarea Chinei.