Complicatul mecanism statal belgian a asigurat totusi in ultimul an functionarea tarii, pentru ca parlamentele regionale au operat fara sincope, iar guvernul de tranzitie Leterme a reusit sa treaca peste 50 de legi prin parlamentul federal, inclusiv o ambitioasa reducere a datoriei publice pentru anul in curs. Economia merge deocamdata bine, pentru sfarsitul anului in curs fiind estimata o crestere de 2,6% a PIB; Belgia ocupa insa un periculos loc trei in UE in ce priveste raportul datoriei publice fata de PIB, cu 96,8% la sfarsitul lui 2010, dupa Grecia si Italia. De aceea, numele ei a inceput sa fie folosit tot mai des in contextul discutiilor despre restructurarea datoriei grecesti, dar si al problemelor zonei euro. Presedintele grupului de ministri de finante din zona euro, Jean-Claude Juncker, a avertizat recent ca Belgia ar putea fi atrasa intr-un vortex al pietelor financiare daca Grecia ar intra in faliment. "Ne jucam cu focul. Contagiunea ar putea ajunge la Portugalia si Irlanda si apoi, din cauza datoriilor mari, la Italia si Belgia, chiar inainte de a ajunge la Spania", a profetit sumbru Juncker.

Declaratiile alarmiste ale lui Jean-Claude Juncker au fost citite insa si ca un avertisment adresat liderilor politici europeni de a gasi mai repede o solutie la problema datoriilor grecesti, in acord cu asteptarile creditorilor internationali. Rezolvarea actualului impas ar putea fi facuta printr-o infuzie de capital din partea celor trei mari institutii creditoare, combinata cu o rostogolire voluntara a datoriilor Greciei. Grupul franco-belgian Dexia, unul dintre marii detinatori de datorie greceasca (cu o expunere de 5,4 miliarde de euro), ar putea fi intre pionierii acestei scheme de restructurare. Surse citate de Reuters au afirmat saptamana trecuta ca Dexia se afla deja in discutii cu banca centrala a Belgiei pentru rostogolirea a 4,2 miliarde de euro sub forma de obligatiuni grecesti. Cotidianul belgian De Tijd a citat chiar trei institutii financiare belgiene aflate in aceeasi situatie, care discuta acum prelungirea maturitatii obligatiunilor cu scadenta la cinci ani emise de Atena contra unei dobanzi egale cu cea a Fondului European de Stabilitate Financiara (EFSF), de 5,8%.

Insa aceasta schema de prelungire a agoniei grecesti are riscurile ei; agentia de rating Fitch a avertizat ca inclusiv o astfel de rostogolire voluntara va fi calificata drept semn de incapacitate de plata pentru Grecia. In ce o priveste, Belgia se bucura de ratinguri maxime din partea agentiilor de specialitate, dar avertismentele cu privire la scaderea lor din cauza instabilitatii politice au tot fost emise inca de la sfarsitul anului trecut. Iar daca la aceasta s-ar adauga si depunctarea bancilor participante la operatiunea de restructurare a datoriilor Greciei, dupa avertismentul dat in acest sens de Moody's pentru BNP Paribas, Crédit Agricole si Societe Generale, efectul ar fi previzibil de prost, in special pentru tarile ale caror banci au expunere mare la datoria greceasca, intre care si Belgia. Comisia Europeana estimeaza ca 12 dintre cele 17 economii ale zonei euro vor avea la sfarsitul acestui an un nivel al datoriei publice peste limita de 60%, considerata sustenabila si permisa de Tratatul de la Maastricht, fiind deci posibile victime ale panicii pietelor. Belgia trebuie deci sa-si acopere macar o parte vulnerabila, cea a riscurilor politice, ca sa se puna la adapost de o eventuala reducere a ratingurilor. Numai ca formarea unei coalitii de guvernare nu e asteptata in perioada urmatoare, desi, dupa negocierile din ultimul an, premierul desemnat al Belgiei, socialistul valon Elio di Rupo, a fost nevoit sa se opereze la corzile vocale luna aceasta. Cel mai probabil, noi alegeri generale anticipate vor fi convocate anul viitor, concomitent cu alegerile locale programate in octombrie.