Sunt cele cinci ţări prea divizate pentru un proiect comun major? În timp ce liderii celor cinci ţări se întruneau pentru o reuniune organizată în Brazilia, preşedintele rus Vladimir Putin îndemna grupul să conteste supremaţia SUA şi Europei în deciziile la nivel global. ”Este timpul să ridicăm BRICS la un nou nivel şi să facem grupul nostru o parte esenţială a ordinii mondiale„, spunea Putin.

Rusia ar dori şi o coordonare a politicii externe, astfel încât ţările care nu sunt de acord cu SUA să nu mai fie ”hărţuite„, potrivit Bloomberg Businessweek. Una dintre problemele celor două iniţiative ar putea fi că statele BRICS sunt prea divizate pentru a funcţiona ca un bloc.

Când Jim O’Neill, economist la Goldman Sachs, a introdus termenul de BRIC în 2001, la care s-a alăturat şi Africa de Sud în 2011, devenind BRICS, ţările respective se dezvoltau rapid.

Direcţiile pe care le-au urmat au fost, însă, divergente. În timp ce ponderea Chinei în economia globală continuă să crească, de la 11% în 2008 la 18% estimat pentru 2018, India are un ritm mai moderat, de la 4,8% la 6,3%, iar Brazilia şi Rusia stagnează la mai puţin de 3% şi Africa de Sud sub 1%.

“Conceptul de BRICS nu mai este relevant. Există acum asemenea diferenţe de mărime şi importanţă, încât nu prea are sens ca aceste ţări să mai fie privite ca un grup„, au scris economiştii băncii private Coutts.

Cele cinci state ar avea motive justificate să fie nemulţumite de instituţiile internaţionale, afirmă Charles Robertson, economist pentru pieţe emergente la Renaissance Capital.

Luate la un loc, China, Brazilia, Rusia, India şi Africa de Sud au un PIB anual de circa 16.000 de miliarde de dolari, mai mare decât zona euro. Populaţia însumată a acestora reprezintă 43% din totalul la nivel mondial şi totuşi, până în prezent, Banca Mondială şi FMI nu au avut lideri provenind dintr-o ţară cu economie emergentă.

Statele BRICS au avut şi în trecut dificultăţi în privinţa ajungerii la consens şi nu s-au putut pune de acord asupra unui candidat comun pentru FMI sau pentru Banca Mondială când aceste instituţii au ales noi lideri în 2011 şi 2012.

În plus, ţările au divergenţe referitoare la comerţ. India şi Africa de Sud au semnalat că s-ar putea retrage dintr-un acord comercial încheiat în urmă cu numai câteva luni.

Chiar şi banca NDB a avut dificultăţi, cu negocieri până în ultimul moment asupra acţionariatului.

O problemă este faptul că cele cinci economii nu au multe în comun. Politicile economice variază de la control de stat la în mare parte economie de piaţă. De asemenea, venitul pe cap de locuitor înregistrează discrepanţe majore, în timp ce China are rezerve valutare de 4.000 de miliarde de dolari, partea leului între cele cinci ţări.

În pofida resurselor considerabile ale statelor implicate, banca şi fondul de urgenţă ale acestora nu vor avea în cele din urmă anvergură financiară necesară pentru a contesta ordinea actuală.

Ţările BRICS au promis 50 de miliarde de dolari noii bănci, ceea ce i-ar permite să împrumute circa 3,4 miliarde de dolari anual în următorul deceniu. Suma este foarte mică raportat la creditele de peste 60 de miliarde de dolari date anual de Banca Mondială.

Detaliile fondului de urgenţă, pe care ţările cu probleme financiare l-ar putea folosi, sunt încă în lucru.

“Sunt multe întrebări fără răspuns. Măsurile sunt mai mult simbolice, menite să arate că au instrumente alternative la Banca Mondială şi FMI„, spune Domenico Lombardi, de la Centrul pentru Inovaţie în Guvernanţa Internaţională, cu sediul în Canada.