Tehnologia 3D reduce dramatic costurile şi timpul de producţie, în unele cazuri de la luni la numai câteva ore sau zile, spune Gareth Richards, şeful programului LEAP la CFM Internaţional.Mai mult, imprimarea aduce şi alte beneficii, printre care piese mai performante. „Tehnologia pe care o implementăm este necesară, pentru că altfel nu am putea produce componentele pe care le vrem„, a spus directorul general al GE Aviation David Joyce.

ROBOŢI INDUSTRIALI. Într-o fabrică de lângă Seattle datând din al Doilea Război Mondial, unde fabrică modelul 737, cel mai bine vândut al companiei, Boeing a implementat principii utilizate de Toyota şi o linie de asamblare în mişcare, triplând aproape producţia începând din 2000, la 38 de avioane pe lună. Producţia mai ridicată asigură fabricii o capacitate mai mare folosind acelaşi spaţiu şi contribuie la reducerea costului fiecărui avion.

O îmbunătăţire a performanţei de producţie cu încă 10% urmează până la mijlocul anului 2014, când Boeing vizează fabricarea a până la 42 de avioane pe lună. Compania americană vrea să atingă acest obiectiv în timp ce reconfigurează fabrica pentru producţia noii generaţii 737 MAX. Modelul are deja circa 1.500 de comenzi.

„Vom continua să lucrăm cu lanţul de furnizori pentru a vedea dacă ne putem mişca şi mai repede„, a spus managerul programului 737 Beverly Wyse.La uriaşa fabrică din Seattle, Boeing a crescut producţia modelului 777 cu aproape 19% prin adoptarea unei linii de asamblare în mişcare.

Compania foloseşte braţe robotice pentru a vopsi aripile 777, adaptând utilaje folosite de mult timp în industria auto. Renunţarea la vopsitul de către oameni a adus economii semnificative şi o calitate mai ridicată, a afirmat şeful liniei de asamblare a 777 Jason Clark. În perioada următoare, avionul ar putea fi vopsit în întregime folosind roboţi.

La Airbus, avioanele sunt încă vopsite, la fel ca la Boeing, de către oameni. Conner a refuzat să spună ce economii anticipează Boeing prin aceste măsuri, dar a admis că există obiective. A afirmat că nu vrea să fie monitorizat de Wall Street.MULTITASKING LA AIRBUS. Constructorul european a perfecţionat procesul de multitasking la fabrica din Toulouse (Franţa) şi l-a clonat ulterior la operaţiunile din Hamburg (Germania), Teijin (China) şi Mobile (SUA), unde a început recent o investiţie de 600 de milioane de dolari.

Airbus foloseşte linii de producţie staţionară, majoritatea avioanelor fiind asamblate în paralel pentru a evita oprirea întregii producţii dacă ar interveni o problemă. Compania se concentrează pe derularea a cât mai multe operaţiuni în acelaşi timp, strategie care a redus timpul de asamblare cu 30%. În trecut, aripile erau prinse de partea centrală a fuselajului, după care erau adăugate următoarele secţiuni, iar în final erau pornite şi testate sistemele interne. Specialiştii Airbus au realizat că dacă în primă fază construiesc fuselajul, acest lucru permite pornirea sistemelor interne în acelaşi timp cu montarea aripilor. Lucrările se puteau desfăşura astfel în paralel, economisind timp. „Încercăm tot timpul să facem mai multe lucruri în paralel, mai repede„, a spus şeful de comunicaţii al Airbus Alan Pardoe.

Producătorul canadian de avioane şi trenuri Bombardier a programat în iunie primul zbor al noii aeronave CSeries, primul avion nou cu un singur culoar fabricat din materiale avansate. Compania vrea ca avionul să intre în uzul operatorilor de anul următor. În planificarea fabricii, Bombardier a profitat de modelul oferit de industria auto, a spus directorul operaţional al diviziei aerospaţiale Guy Hachey, un veteran venit de la General Motors.

Bombardier şi-a planificat fabrica pentru creşterea comenzilor. A instalat echipamente pentru 120 de avioane pe an, dar a proiectat o fabrică de capacitate de două ori mai mare.„Avem terenul, planurile şi dimensiunea pentru o capacitate dublă„, a spus Hachey.