Afaceri care au început pe un banal şerveţel de hârtie

Autor: Dorin Oancea Postat la 14 august 2013 4297 afişări

Idei care au început desenate sau scrise pe un banal şerveţel de hârtie, într-un bar, într-un avion sau la o cină cu prietenii şi care s-au transformat în poveşti de succes; toată lumea a auzit despre aşa ceva, dar care este, de fapt, adevărul?

Un şerveţel pentru Rumsfeld

În septembrie 1974, economistul Arthur Laffer se afla într-un bar din Washington împreună cu un jurnalist de la Wall Street Journal şi cu Dick Cheney, pe atunci adjunct al şefului personalului din Casa Albă. Laffer a trasat pe un şervet un grafic cu ceea ce a devenit „curba Laffer„, care defineşte relaţia dintre nivelul impozitării şi creşterea economică. Wanniski a popularizat ulterior ideea lui Laffer, iar aceasta a ajuns acum în manualele de economie (conceptul nu este nou, Laffer însuşi a spus că l-a regăsit la economistul arab Ibn Khaldun şi la John Maynard Keynes). Interesant este că şerveţelul cu teoria lui Laffer s-a păstrat şi a devenit o parte a istoriei economiei politice; se poate vedea că Laffer i l-a trimis lui Donald Rumsfeld.

Restaurante sau computere?

În 1982, trei inşi au renunţat să mai lucreze pentru Texas Instruments şi s-au întâlnit

într-o plăcintărie din Huston. Acolo, Rod Camon, Jim Harris şi Bill Murto au decis să pună câte 1.000 de dolari şi şi-au adunat ideile pe un şerveţel. Iniţial se gândeau să facă un lanţ de restaurante cu specific mexican, dar mai apoi au decis să rămână în zona tehnologică şi să mizeze pe mobilitatea echipamentelor de calcul, aşa că au creat Compaq. După numai un an compania aduna 67 de milioane de dolari pe piaţa NASDAQ, livra 53.000 de computere portabile şi înregistra venituri de 111 milioane dolari. În continuare Compaq a fost o poveste de succes, până la criza dot-com, şi în cele din urmă a fost cumpărată de HP în 2002 pentru 25 de miliarde de dolari.

Povestea nu se sfârşeşte aici...

Pentru că mereu vor fi baruri, în baruri vor fi şerveţele şi pentru că un pahar are puterea de a elibera idei. În Tampa, Florida, Allison Rugen şi Carlo Marchiondo au făscut o comandă de ardei iuţi care nu a ajuns. Au decis să îşi înece necazul într-un bar şi acolo au ajuns la concluzia că ei ar face treabă mai bună în distribuţia de ardei. Aşa că au desenat pe un şerveţel planurile Southwest Chile Supply, o companie care include acum restaurante, depozite şi magazine specifice.

Inspiraţia de moment nu înseamnă numai un şerveţel; la nevoie este bun şi un bon de casierie: în 1940, scriitorul

WC Fields avea nevoie de ceva bani şi i-a făcut vânzând către Universal Studios o idee notată pe bon, pentru 25.000 de dolari. Ironic, ideea era despre un scriitor care încearcă să vândă un scenariu studiourilor cinematografice.

Producătorul executiv Brooke Runnette de la canalul de televiziune Discovery spunea recent că ideea pentru Shark Week a fost scrisă iniţial pe un şerveţel, într-o şedinţă de brainstorming ţinută într-un bar cu alţi trei oficiali ai postului. Aaron Sorkin a scris scenariul filmului

A Few Good Man pe mult mai multe şerveţele, pentru că era barman la Broadway’s Palace Theater. Fontul Farrington B, adică cifrele şi literele acelea pătrăţoase de pe carduri, au fost inventate de David Shepard, creatorul cititorului optic de carduri, în barul Waldorf-Astoria. JK Rowling a creat jocul quidditch din Harry Potter într-un bar, pe un şerveţel, după o ceartă cu prietenul ei din acea perioadă. O mare parte din memoriile lui Marilyn Monroe au fost scrise pe şerveţele de bar, iar planurile oraşului Chicago au fost trasate, în 1905, pe un şerveţel, după un joc tic-tac-toe.

Acest text nu ar fi complet dacă nu am spune că ideea nu este totul. Este mult mai uşor să ai idei decât să le aduci la viaţă, şi trebuie o grămadă de muncă pentru asta. Trebuie ca ideea de început să fie îmbrăcată în concentrare şi imaginaţie, alături de nişte obiective clare.

O idee reuşită înseamnă legislaţie, finanţe, vânzări, marketing, resurse umane şi management, aşa că acea scurtă notiţă pe un şerveţel are importanţa ei, fără dor şi poate, pentru că este un declanşator excelent, dar poate ajunge să cântărească destul de puţin în ansamblul unei afaceri funcţionale.

Am căutat destul de mult şi am găsit o singură afacere din România începută pe un şerveţel; este prea tânără şi nu ne-a convins, încă. Aici ni se pare a fi o mare lipsă a antreprenoriatului local, nu avem suficiente garaje, nu avem suficiente şerveţele.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

/special/afaceri-care-au-inceput-pe-un-banal-servetel-de-hartie-11253106
11253106
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.