Acelaşi mesaj l-au transmis şi companiile mai puţin cunoscute de publicul larg, care au căutat o expunere mai pronunţată şi un mod direct de promovare. Indiferent de talia unei companii, de domeniul în care activează şi de cota de piaţă, fiecare ar putea planifica un anumit buget pentru CSR. Dar campaniile de responsabilitate socială organizate în parteneriat, cărora li se poate aloca astfel un buget mărit, ar fi soluţia perfectă pentru multe dintre acele idei şi proiecte de anvergură, care nu au fost încă puse în practică tocmai din cauza lipsei de finanţare. Acolo se poate vedea mult mai clar cum se schimbă lucrurile, cum se transformă vieţi şi cum se întâmplă efectiv minuni - fără a exagera câtuşi de puţin.

Avem în ţara noastră un mediu de afaceri sănătos, care creşte de la an la an, dar nu trebuie să uităm că dezvoltarea economică are legătură cu ceilalţi. Mereu, cu ceilalţi. Faptul că muncim pentru ceilalţi este echivalent cu faptul că muncim pentru noi. Indiferent dacă lucrăm în sectorul de producţie, de vânzări sau de servicii, noi facem ceva pentru cei din jurul nostru.

Creăm un produs, îl vindem, îl reparăm şi îl îmbunătăţim. Tot astfel, firmele sunt conştiente că şi ajutorul pe care îl oferă, sub formă de sponsorizări, donaţii, ajutor financiar, muncă voluntară etc., se va întoarce ca beneficiu într-un anumit interval de timp, mai scurt sau mai lung. Cert este că binele generează bine şi la nivel organizaţional, aşa cum se întâmplă la nivelul fiecărui individ în parte.

Când o organizaţie alege să se implice într-un proiect social va câştiga, în primul rând, respectul celor din comunitatea respectivă. Unele companii se implică în proiecte de anvergură naţională şi obţin astfel respectul şi încrederea la nivel de ţară. Altele se implică doar la nivel local. Este vorba, în primul rând, de buget, alţi factori determinanţi fiind, de asemenea, dimensiunea afacerii sau poziţionarea geografică. Este cunoscut însă şi deloc de neglijat faptul că activităţile de CSR îmbunătăţesc foarte mult imaginea unei firme.

Totuşi, nu aceasta ar trebui să fie singura raţiune a unor astfel de iniţiative cât, mai degrabă, implicarea din simplul motiv că cineva are nevoie de noi. Majoritatea firmelor au pus deoparte, la începutul exerciţiului financiar, sume destinate activităţilor de responsabilitate socială şi aşteaptă momentul prielnic pentru a le folosi. Unele au deja un plan bine pus la punct, pe care îl urmează cu exactitate, iar altele fac doar o estimare, lăsând loc şi unor activităţi spontane, în funcţie de urgenţa vreunui caz.

Nu în ultimul rând, este foarte importantă implicarea angajaţilor. Aceştia pot propune idei de proiecte CSR, atât pentru campaniile viitoare, cât şi pentru cele care se află deja în desfăşurare, iar atunci când se organizează activităţi de voluntariat, li se oferă posibilitatea lucrului în echipă, se iveşte un bun prilej de cunoaştere reciprocă a colegilor, puşi în cu totul alte situaţii decât cele cu care erau obişnuiţi, şi se înlesneşte comunicarea, pe fondul unei stări comune de empatie. Cu alte cuvinte, voluntariatul în echipă poate fi la fel de bun (sau mai bun) ca activităţile de team building, mai ales că atunci când investim timpul nostru pentru o cauză bună, simţim ceva deosebit: satisfacţia ajutorului oferit, fiind utili celorlalţi.

Poate că un responsabil CSR ar trebui să existe în organigrama fiecărei companii; ar însemna că respectiva organizaţie conferă activităţilor de responsabilitate socială importanţa cuvenită şi alocă resursele necesare, astfel încât proiectele să poată fi puse în practică, în locul şi la timpul potrivit. De recomandat ar fi continuarea acestei bune practici, pe termen lung, pentru a păstra încrederea comunităţii, pentru a câştiga capital de imagine, dar mai ales pentru a schimba în bine vieţile unor oameni. Restul ţine doar de putere