Luna aceasta Belgia marcheaza un an de zile de cand sta fara guvern. Nu are rost sa insir aici problemele politice care au dus la aceasta situatie, disputele dintre principalele partide politice vorbitoare fie de franceza, fie de flamanda aparute dupa alegerile parlamentare din iunie 2010 si viziunile diferite privind impartirea puterii si nevoia de reforme.

Important, relevant mi se pare faptul ca economia unui stat altfel puternic indatorat se misca mult mai sprinten decat esti tentat sa crezi in momentul in care citesti informatia bruta: o tara fara guvern, repet, va avea in acest an o crestere economica de cel putin 2,3%; spun cel putin pentru ca prognozele de crestere sunt revizuite periodic si numai in sus. In absenta constrangerilor iscate de un acord politic si in lipsa unei majoritati parlamentare, cu fostii ministri ramasi la posturi doar pentru activitatile curente, parlamentarii pot vota asa cum doresc, fara oprelisti. Drept urmare, fara piedici, fara cresteri de taxe, fara noi reglementari, fara proiecte aiurite, economia se misca in directia buna, mai repede decat statul anchilozat. La finele lunii Belgia a vandut obligatiuni de 3,4 miliarde de euro, fara probleme. Reversul medaliei il constituie datoria publica de 97% din PIB (locut 3 in Europa), nevoia de a reforma dreptul muncii si costurile mari ale blocajului politic.

As alatura cele de mai sus de o zicere a lui Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook: "O veverita moarta in curte poate fi mai relevanta pentru dumneavoastra decat alti oameni care mor in Africa". Cum citatul mi-a ajuns scos din context, cum se spune, sper sa fie o figura de stil si nu o alegere, un punct de vedere, pentru ca ar fi inspaimantator. Sincer, vi se pare mai relevanta propria veverita moarta din curte, orice va fi insemnand aceasta, in comparatie cu evolutia economica si politica a Belgiei, adica a unei natii de la celalalt capat al continentului, cu care nu avem in comun decat stelutele de pe drapelul uniunii?

Raspunsul este limpede: "Depinde".

Undeva la sfarsitul anilor '80 un psiholog a efectuat un experiment la vestitul Massachusetts Institute of Technology, cu studentii la afaceri. Doua grupe de studenti au primit cate un portofoliu de actiuni, precum si o cantitate de informatii suficiente pentru formarea unui pret corect pentru o actiune. Dar, dupa inceperea experimentului, uneia din cele doua grupe de studenti i s-a permis sa urmareasca doar evolutia preturilor actiunilor; puteau cumpara sau puteau vinde, dar puteau actiona numai din instinct. Al doilea grup putea urmari evolutia preturilor, dar primea si un flux de informatii financiare, in mod constant. Surprinzator, grupul mai putin informat a fost mult mai eficient decat grupul supus bombardamentului informatic.

Studentii care au avut acces la stiri au reactionat excesiv, au cumparat si au vandut mult mai des decat colegii lor neinformati, exacerband semnificatia fiecarei stiri pe care o primeau. Relevanta ei.

Este ciudat cum o sumedenie de indivizi repeta acum in cor povestea cu relevanta continutului, dar nu fac niste asocieri simple; de exemplu, ce reprezinta pentru print reducerea drastica a numarului de calatorii cu trenul in Romania ultimilor 20 de ani. In 1989, CFR inregistra 470 de milioane de calatorii, iar in 2010 s-au inregistrat de zece ori mai putine. Or, primul gest al navetistului sau al calatorului ajuns in gara era de a cumpara presa. Acum, navetisti nu prea mai sunt, iar calatorii sunt, de regula, persoane nu prea avute.

Si relevanta textelor mai poate fi inlocuita cu scaderea generala a puterii de cumparare, cu blocarea, la propriu si la figurat, a unei mari parti din populatie la tara, cu plecarea in strainatate a unei mari parti din populatia activa sau pur si simplu cu structura societatii romanesti.

Nu incerc sa apar printul si nici nu sper in minuni, incerc doar sa curat curtea de cadavrul veveritei si sa-i fac moartea folositoare.