Eu sunt proprietarul anilor ‘60", este una din declaratiile marca Bob Dylan, care fac deliciul interviului acordat de muzicianul american revistei Rolling Stone cu cateva zile inainte de lansarea vremurilor sale moderne. Si asta nu e nimic pe langa afirmatii de genul ca muzica moderna este "atroce" si "nu valoreaza nimic" sau marturisirile ca nu are nimic impotriva descarcarilor ilegale de pe Internet, intrucat aceasta "oricum nu valoreaza nimic". Pe numele sau real Robert Zimmerman, Bob Dylan (65) vorbeste rar presei - aproape deloc - dar cand o face, declaratiile sale nasc controverse. Dincolo de ecourile declaratiilor din Rolling Stone, albumul "Modern Times" a avut succes. In primul week-end de dupa lansare (evenimentul a avut loc pe 29 de august), albumul s-a vandut in 192.000 de exemplare. Aceasta cifra a facut din Dylan cel mai in varsta artist cu un album in topul vanzarilor. Este adevarat ca in ultimii ani, atat Johnny Cash, cat si Ray Charles au avut albume de top, insa vanzarile in cauza au fost mai degraba simptomul unei redescoperiri postume a talentului lor. Anteriorul album cu semnatura Bob Dylan a fost lansat in 2001 - "Love and Theft" (Dragoste si Jaf), la acea vreme cel de-al 44-lea dintr-o cariera de 45 de ani.

Succesul pe care "Modern Times" l-a avut in Statele Unite s-a repetat si in alte state ale lumii precum Australia, Canada, Danemarca, Irlanda, Noua Zeelanda, Norvegia sau Elvetia. Fara exceptie, in toate aceste tari, albumul a ocupat locul unu in topul vanzarilor. Avand in vedere succesul prezent si trecut al creatiilor lui Bob Dylan, apare o intrebare de bun-simt: de ce isi mai cultiva rolul de personaj colturos, malitios chiar? "Te simti ca un impostor cand cineva te considera a fi ceva ce nu esti. Eu sunt doar un muzician. Uneori ma simteam ca un personaj al lui Allan Edgar Poe. Adica nu eram ceea ce toata lumea voia sa creada ca sunt. Imi strigau ca eu as fi profetul, salvatorul. Nu am vrut niciodata sa fiu un erou. Poate Elvis a fost. Eu, nu", spunea Dylan intr-un interviu televizat pentru CBS de anul trecut, primul din ultimii 20 de ani. Legat de imaginea lui Dylan, realizatorii website-ului www.opentechnologies.com fac o paralela intre atitudinea muzicianului si cea a antreprenorului Steve Jobs, fondatorul Apple. Primul punct comun dintre cele doua spirite antreprenoriale (Dylan a fondat si dezvoltat un gen muzical aparte, Jobs a creat Macintosh, Pixar sau iPod) suna in felul urmator: "daca esti o persoana dificila, macar fii exagerat de talentata".

Succesul de vanzari inregistrat de "Modern Times" poate fi o surpriza pentru Dylan insusi care, in ciuda unei exacerbate constiinte a propriei valori, nu a mai fost numarul unu din 1975, cand albumul sau "Desire" a ramas in fruntea topurilor timp de cinci saptamani. Faptul ca, in ultimii cinci ani, artistul s-a concentrat mai putin pe lansarile de albume nu inseamna si ca Dylan s-ar fi retras intr-un con de umbra. In 2003 a aparut intr-un film in regia lui Larry Charles - "Masked and Anonymous" -, in care a jucat alaturi de Jeff Bridges si Penelope Cruz, in octombrie 2004 si-a lansat primul volum de memorii - "Chronicles" (dintr-o serie preconizata de trei) - , iar in septembrie 2005 a revenit pe marile ecrane, de data asta in documentarul autobiografic "No Direction Home", semnat Martin Scorsese.

Iar toate aceste reorientari nu sunt deloc intamplatoare. Dylan refuza cu obstinatie sa imbarce haina de legenda a anilor ‘60. Si chiar daca nu ii plac, "timpurile moderne" nu ii raman indiferente.