Dacă la început antreprenorii au mizat pe dezvoltarea unei linii de business, modelele au fost completate ulterior şi cu ţinute casual, iar de curând încearcă şi implementarea rochiilor de ocazie. De un an şi jumătate dezvoltă şi o linie de jeans –  pe care antreprenorii îi produc într-o fabrică din Turcia. Blugii, împreună cu accesoriile importate din Italia, sunt singurele produse aduse din afara ţării, 95% din haine fiind create în sistem lohn în fabricile româneşti. Lucrează cu aproximativ zece fabrici mari din Bucureşti şi din ţară, din Focşani, Craiova, Slatina, „pe seama unor relaţii foarte vechi şi bine consolidate în timp“.

Dacă la început îşi găseau greu colaboratorii, fiind nevoiţi să cheltuiască uneori mai mult pentru a-i convinge, acum aceştia le răspund rapid, datorită cantităţilor mari comandate. Ana-Maria Coman are încredere că producătorii locali vor rezista în lupta cu ofensiva chineză, datorită faptului că sunt foarte specializaţi pe ceea ce fac şi, lucrând un produs, productivitatea este mare, au atuul termenelor scurte de livrare, iar raportul calitate/preţ în România este foarte bun.

Coman alege modelele hainelor din magazin, iar de partea tehnică se ocupă o echipă formată din patru tehnicieni, designeri şi constructori de tipar. În ce priveşte ţesăturile, acestea sunt comandate direct de la parteneri din Italia şi Grecia, dar şi prin intermediul importatorilor locali.

„Nu am fost afectaţi de intrarea brandurilor mari, încercăm să fim cu preţurile tot timpul mai jos şi calitatea să fie mai bună“, explică antreprenoarea armele producătorilor autohtoni în lupta cu giganţii străini de pe piaţa locală. Brandul are comenzi de 200-300 de bucăţi pe model, dar există şi modele pentru care se lucrează o mie de bucăţi. „A fost greu, pe măsură ce timpul a trecut, clienţii au devenit din ce în ce mai pretenţioşi, noi am încercat să ne perfecţionăm permanent şi să le satisfacem nevoile“, spune Coman.

Unul dintre cele mai dificile aspecte în conducerea afacerii este, din punctul de vedere al antreprenoarei, găsirea oamenilor potriviţi pentru munca în magazine. În prezent, în cadrul celor şapte spaţii lucrează 70 de angajaţi, iar până la sfârşitul anului li se vor alătura încă şase.

Planurile lor implică extinderea în ţară prin magazine proprii, dar şi dezvoltarea unei platforme online. Până la sfârşitul anului, intenţionează să deschidă două magazine, dintre care unul la Craiova, oraş ales pe seama faptului că „este cu mulţi tineri“, dar şi datorită succesului centrului comercial. Pentru anul viitor, au în plan deschiderea a încă trei magazine. Datorită dorinţei unei prietene de a se implica în afacere, vor deschide şi un magazin în sistem de franciză, la Braşov, dar aceasta este o excepţie, extinderea prin francizare nefiind printre planurile antreprenorilor.

Piaţa locală de modă, estimată la aproximativ 2 miliarde de euro, este dominată de giganţi internaţionali precum Inditex, cu afaceri de 175,7 milioane de euro, H&M, cu vânzări de 101 de milioane de euro, şi C&A, cu afaceri de circa 50 milioane de euro. Inditex este primul intrat pe piaţa locală, întâi în franciză în 2004 şi trei ani mai târziu direct, ajungând ca în prezent acesta să deţină pe piaţa locală 98 de magazine sub şapte branduri, printre care şi Zara. Olandezii de la C&A, intraţi pe piaţă în 2009, au ajuns la 30 de magazine, iar H&M, intrat pe piaţă în 2010,  a ajuns rapid la o reţea de 34 de magazine, răspândite în 21 de oraşe din ţară. Dacă afacerile lor ajung la zeci sau sute de milioane de euro, la polul opus al pieţei se află retailerii autohtoni de fashion: alături de Etic se află şi TinaR, lanţ format din 12 magazine şi o cifră de afaceri care a ajuns anul trecut la 2,47 de milioane de euro, Depot 96, lanţ format din opt magazine şi venituri de 1,7 milioane de euro, Nissa, cu 14 magazine şi o cifră de afaceri de 1,2 milioane de euro.