În opinia reprezentanţilor Agroli, consumatorul român este neloial, comportamentul acestuia fiind diferit faţă de perioada de creştere economică. „Înainte era mai atent la calitate, dar acum se uită la preţ. Şi este normal, dat fiind nivelul salariului mediu, de 1.200 - 1.300 de lei“. În 2007-2008 era un nivel de consum mai ridicat, acum cererea este pentru produse mai ieftine. Libanezul dă ca exemplu faptul că în periada 2007-2008 nu avea pachete cu tacâm de pui cu aripi pe rafturile supermar-keturilor, iar acum acest produs se vinde cel mai mult. 2009 a fost cel mai bun an ca nivel de con-sum, cu un volum de 500.000 de tone, spune Ilie Van, iar apoi piaţa a scăzut cu 15%. În acelaşi domeniu, piaţa neagră - adică vânzările fără facturi - se plasează la circa 20%, iar autoconsumul reprezintă circa 15%. De fapt, punctează Ilie Van, industria cărnii de pui este cea mai performantă din cadrul agriculturii, asigurând circa 95% din consumul local, plus exporturile.

Pentru cumpărătorii interesaţi mai mult de calitate decât de preţ, compania tocmai a lansat Puiul Ţărănesc, un produs de nişă, natural. Puiul este crescut în aer liber, cu lumină naturală, cu un proces de creştere mai lent, în 60 de zile, adică dublu faţă de procesul de producţie obişnuit. „Aveam deja o linie de producţie pentru export“, spune Ghaziri. La export merg săptămânal peste 50 de tone de carne de pui crescut în aer liber şi reprezentanţii companiei spun că nu fac faţă cererii.

În preferinţele românilor, carnea de pui ocupă locul doi, după cea de porc şi urmată de vită, peşte şi oaie. „A scăzut de-a lungul anilor consumul de carne de porc de la 40 kg la 30 de kg anual pe cap de locuitor, puiul s-a menţinut la circa 21 kg, vita este la 6 kg pe cap de locuitor, iar oaia 2,5 kg“, spune Ilie Van. Tot el completează că în fiecare an un român mănâncă între 56 şi 60 kg de carne, faţă de 100 kg cât consumă un neamţ. Iar media europeană se plasează la 88-90 kg de carne per capita anual.

Segmentul de cumpărători care nu sunt influenţaţi în primul rând de preţ este destul de mic, iar competiţia este mare pentru că toţi producătorii „vor să vândă marfa acolo“.

La dublu În trei ani. În plus, antreprenorul se declară îngrijorat de frecvenţa cu care se schimbă legislaţia în România - „la fiecare trei luni; lucrăm pe ceva şi în şase luni sau un an se schimbă totul, iar noi trebuie să reconfigurăm planul de producţie sau investiţiile“. Libanezul dă ca exemplu faptul că sunt cazuri în care sunt stabilite subvenţii pentru trei ani, peste un an este oprită, iar apoi reluată. „Avem o problemă mare cu evaziunea fiscală din cauza TVA, iar standardul de producţie e foarte mare raportat la puterea de cumpărare pe piaţa locală“, mai spune Ghaziri, care crede că Adrian Porumboiu este cel mai puternic agricultor de pe piaţa românească.

Cele mai mari probleme în opinia lui Ghaziri sunt concurenţa şi presiunea pe preţ, „este o piaţă competitivă“, iar în rândul competitorilor importanţi enumeră Transavia, Agricola Bacău, Aylex. „Să intre cineva nou în piaţă este foarte complicat, pentru că noi acum facem concurenţă celor mai per-formanţi producători europeni.“

Agroli a derulat trei proiecte de investiţii cu fonduri europene, aproximativ trei milioane de euro fiind accesaţi din fonduri structurale. Însă valoarea totală a investiţiilor derulate în cadrul grupului Agroli din 2006 până în prezent se plasează la 75 de milioane de euro, sumă ce include şi banii pentru achiziţia iniţială. În plus, grupul are o linie de credit bancar de până la 25 de milioane de euro.