Încă din acele vremuri, acum mai bine de 100 de ani, turiştii trăgeau în centrul istoric. Şi astăzi aceasta este principala destinaţie de distracţie a celor de peste hotare care poposesc în Capitală. Fie ei spanioli veniţi să asiste la finala Europa League, fie nemţi aflaţi la Bucureşti cu afaceri sau australieni care sunt în trecere prin Capitală într-un tur european, toţi ajung să bea o bere sau o cafea într-unul dintre localurile care au "cucerit" inima capitalei. De aici ajung uşor pe Calea Victoriei, eterna arteră de shopping de lux a Bucureştiului şi una dintre cele mai emblematice străzi din Capitală. O plimbare nu poate fi completă fără o incursiune printre vitrinele Gucci, Hugo Boss sau Mengotti. "Calea Victoriei este o arteră consacrată pentru fashion. Atributele care îi menţin atractivitatea pe acest segment sunt vadul deja format, poziţionarea în apropierea unor zone cu venituri peste medie (cum ar fi zona de nord a Capitalei), vizibilitatea, accesibilitatea şi prezenţa în zonă a unor hoteluri de patru şi cinci stele" spune Estera Enache, senior consultant în cadrul departamentului de retail al companiei de consultanţă imobiliară DTZ Echinox.

Sorin Spiridon, manager în cadrul companiei de consultanţă Ensight Management Consulting, spune însă că traficul destul de redus şi chiriile foarte mari "umbresc" Calea Victoriei. O altă problemă o reprezintă şi lipsa locurilor de parcare. În acest context, în ultimii patru ani această arteră comercială a trecut prin mai multe schimbări la faţă - respectiv schimbări de chiriaşi. Primul val de plecări a avut loc în 2009, când au tras obloanele Escada, La Perla, Versace Jeans Couture şi Hugo Boss. Un an mai târziu, timid, s-a încercat repopularea cu nume noi sau nume vechi în straie noi. Hugo Boss a fost adus, tot aici, de un alt francizat. Au venit şi Gucci şi Burberry. În acest an însă branduri cunoscute precum Victoria 46 sau Guess s-au mutat pe Calea Dorobanţi sau la mall. Pal Zileri şi Belstaff s-au închis.

Ce viitor va avea Calea Victoriei? Ilan Laufer, general manager al companiei de consultanţă imobiliară Retail Group, spune că este unicul mare bulevard din Bucureşti care nu a fost invadat de Fornetti, farmacii, bănci şi chioşcuri. În toate marile oraşe din lume brandurile de lux vor o expunere pe o arteră principală şi practic se aduc unul pe celălalt. "Acest fenomen se regăseşte şi la noi pe Calea Victoriei, unica arteră de modă orientată către branduri de lux din România. Marile probleme sunt infrastructura şi accesul dificil. Marile avantaje sunt expunerea şi vizibilitatea pe care o oferă". Luxul rămâne astfel singura soluţie.

Calea Victoriei a fost pusă la adăpost în ultimul secol de invazia blocurilor gri. Clădirile încă mai păstrează nostalgia arhitecturii care a dat Bucureştiului numele de "micul Paris".

Acum circa un secol palatele, hotelurile, magazinele de lux şi cafenele se înghesuiau pe Calea Victoriei, o arteră de mai puţin de trei kilometri care atrăgea elitele, pe de-o parte, şi românii de rând dornici de plimbare, pe de alta. Dacă acum este evidentă lipsa trecătorilor, atunci traficul a atras după sine construcţia de hoteluri de lux precum Grand Hotel du Boulevard sau Athénée Palace. De pe Calea Victoriei nu lipseau nici magazinele universale precum Galeriile Lafayette, unde doamnele mergeau să îşi cumpere ţinutele după ultima modă dictată de la Paris. După, pentru relaxare, se putea merge la cafenelele din pasajul Macca-Villacrosse. Şi astăzi zona este destinată tot "agrementului".

De-a lungul timpului a fost comparată cu Champs Élysées, cu Via della Spiga sau chiar cu 5th Avenue, însă Calea Victoriei nu a fost construită având ca model celebra stradă de cumpărături a francezilor. Şoseaua Kiseleff însă a fost "desenată" ca să aducă pe alocuri cu Avenue des Champs Élysées din Paris. "Cert este că acest parc a intrat foarte repede în preţuirea şi obiceiurile bucureştenilor, transformându-se în unul din locurile preferate al lor, sub simpla denumire de "la Şosea". A devenit un adevărat spaţiu de promenadă al protipendadei bucureştene, care îl străbătea în luxoase trăsuri, dar şi al oamenilor simpli, mai ales că aici aveau loc periodic vestitele "bătăi cu flori", atât de prezente în literatura şi artele plastice ale vremii", povesteşte dr. Alexandru Popescu.