SECRETUL DIN SPATELE ISTERIEI

Cum au devenit atât de populare? Care este motivul atracţiei pe care o manifestă aceste jucării? „Sunt simple. Ambele sunt extrem de banale din punctul de vedere al construcţiei, şi ingenioase ca idee. Kendama necesită în plus câteva abilităţi, dar nu fantastice”, spune sociologul Bogdan Voicu.

Atât jucăriile kendama cât şi spinnerele au prins în rândul copiilor, al adolescenţilor, dar şi al adulţilor. Care este motivul? Bogdan Voicu argumentează că „adolescentul este o invenţie recentă” şi că indiferent de vârstă omul are nevoie de relaxare şi de activităţi pentru timpul liber, iar kendama poate umple acest gol. „Azi, media de vârstă a videogamerului american este în jurul a 35 de ani. Acest lucru înseamnă că o bună parte sunt la peste 40 de ani. Şi ei au nevoie de portofolii de activităţi de leisure”.

„Pentru copii şi tineri reprezintă o provocare, dorinţa de a fi mai bun, încurajează spiritul competitiv. Pe adulţi îi încântă să-şi vadă copiii deconectaţi de tablete, laptop-uri, telefoane, să-i vadă la joacă şi socializare reală”, este de părere Carmen Dumitrescu, reprezentanta Diverta. „Copiii spun că aceste jucării îi ajută să nu se plictisească atunci când sunt singuri, în timpul orelor sau pe drumul către şcoală, iar atunci când sunt cu prietenii e foarte amuzant faptul că îşi împărtăşesc noile moduri de a se juca cu ele”, explică psihologul Elena Pălimac fascinaţia copiilor asupra spinnerelor. Ea adaugă că în cazul adulţilor intră în ecuaţie şi nostalgia copilăriei, dar şi faptul că o astfel de jucărie este la modă. „Când corpul este implicat într-o mişcare uşoară repetitivă, care nu implică un mare grad de atenţie şi concentrare cum e datul din picior, mâzgălitul pe o foaie, gândul parcă zboară mai liber spre alte lucururi, pentru că se descarcă o tensiune.”

Potrivit CSID, atunci când este practicat cu regularitate, kendama are beneficii precum: îmbunătăţirea coordonării ochi-mână, a îndemânării, ajută la echilibru şi îmbunătăţeşte reflexele.

NIŞĂ DE MAGAZIN

Giftology este un magazin online care comercializează kendama. Iniţial a pornit ca un magazin specializat pe „cadouri inteligente şi originale, fără a avea în plan partea de distribuţie”, potrivit Iuliei Soare, marketing manager al companiei cu acelaşi nume. După participarea la un târg de Crăciun în decembrie 2014, Giftology a identificat o gamă de produse neexistente pe piaţa din România, miniaturile din metal, foi de metal pretăiate cu laser care se desprind din foaie şi se montează, „un fel de Lego pentru oameni mari”. „Ne-am dezvoltat destul de bine cu proaspăta reţea de distribuţie care a fost foarte utilă în nebunia ce avea să înceapă, dar boom-ul Giftology a fost generat clar de kendama”, explică Soare.

Magazinul a listat kendama pentru prima dată în noiembrie 2015, într-o cantitate mică, de test „fiind o jucărie care presupunea o joacă atipică pentru copiii din România”. Giftology a vândut cele mai multe kendame în perioada de Crăciun de anul trecut: „primeam telefoane şi la 7 dimineaţa şi la 11 noaptea de la părinţi în căutarea acestei jucării”, spune Iulia Soare.

Juggler.ro este un magazin online de jucării creative şi articole destinate jongleriei şi a fost printre primii distribuitori şi promoteri ai kendamei, potrivit lui Balazs Kiss. „Kendama a devenit rapid cel mai bine vândut produs Juggler, permiţându-ne să ne dezvoltăm şi să învăţăm lucruri noi”, spune el, menţionând că apogeul vânzărilor a fost în perioada de Paşte 2017, fără a da cifre concrete. „Kendamele din gama de preţ accesibilă sunt cel mai bine vândute produse Juggler, fiind urmate îndeaproape de yoyo, plastilină inteligentă, diabolo, puzzle-uri şi chiar baloane uriaşe de săpun pe perioada verii”, spune Kiss. Despre jucăriile de tip fidget, Kiss spune că au devenit extrem de populare într-un timp scurt, dar că se aşteaptă ca acest trend să fie de scurtă durată.

Iulia Soare, de la Giftology, este de părere că succesul kendama este susţinut de concursurile care se organizează în ţară, dar şi datorită „«influencerilor» cu jucăria atârnată de gât, de dorinţa părinţilor de a scoate copiii din zona tabletelor şi calculatoarelor”. De asemenea, ea vede un alt aspect al succesului jucăriei de lemn: socializarea şi jocul împreună. „Copiii se respectă şi învaţă unii de la alţii. Nu există competiţia acerbă cu care noi, ca adulţi, suntem obişnuiţi”. Soare crede că succesul spinnerelor se bazează pe valul de popularitate câştigat de kendama, „copiii aşteaptă noutăţile în materie de juggling”, dar nu este încrezătoare în privinţa succesului acestui tip de jucării, „mai ales din prisma suprasaturării pieţei de produse de proastă calitate, la preţuri foarte mici, dar şi de faptul că acest produs nu este foarte ofertant din punctul de vedere a schemelor pe care le poţi face cu el”.

La fel ca orice produs popular, şi kendama este predispus falsificării; pe piaţă au apărut rapid produse false care imită jucăriile originale. „Dacă la început modelele erau total diferite, acum seamănă din ce în ce mai bine cu modelele pe care le copiază.” Bineînţeles, acestea sunt mai ieftine şi sunt bune pentru amatorii care vor să testeze această jucărie, dar cu toate acestea reprezintă o problemă pentru cei care vor să participe la concursuri. „Toate kendamele originale au o dimensiune standard de joc, aproape aceeaşi greutate şi aproape aceleaşi dimensiuni ale cupelor, indiferent dacă le cumperi de la Kendama USA sau de la un alt producător recunoscut”, explică marketing managerul Giftology.

Odată cu popularitatea jocului au apărut şi concursurile în care jucătorii îşi puteau arăta îndemânarea. Într-o astfel de competiţie, doi jucători, fiecare cu propria kendama, joacă unul împotriva celuilalt, scopul jocului fiind ca fiecare dintre cei doi să reuşească să pună bila în cât mai multe poziţii de tip cupă sau vârf. Fiecare prindere reuşită a tama se numeşte „waza“. Câştigător este jucătorul care numără cele mai multe waza la finalul timpului de joc.

Bonz Atron a fost câştigătorul primei competiţii mondiale de kendama organizată de Global Kendams Network (GLOKEN) în 2014, obţinând şi un premiu financiar de 300.000 de yeni (puţin peste 2.600 de dolari). Atron, de două ori campion mondial, şi Jake Fischer, campion mondial la freestyle, au vizitat România pentru a promova jocul şi a le arăta copiilor prezenţi la evenimentele organizate câteva trucuri.

„În România, kendama a fost adusă prima dată în Bucureşti, în 2008. A fost preluată de câţiva băieţi din Bucureşti şi s-a extins în toată ţara. Eu am văzut prima dată o kendama la un prieten care şi-o luase din Bucureşti. Mi-a plăcut foarte mult şi, în 2009, mi-am luat şi eu prima kendama, ajungând acum la nivelul master“, a declarat Robert Olariu, jucător de kendama şi organizator de evenimente de profil, pentru site-ul 7est.ro.

Bucureşteanul Costin Ionuţ Dongo, poreclit Oase, este considerat ca fiind cel mai bun jucător din ţară şi a participat la competiţii internaţionale din Japonia. El face parte din echipa de kendama a Sweets Kendama, firmă producătoare de jucării din SUA, şi românul chiar are şi un model de kendama cu numele lui; o astfel de jucărie costă 199 de lei.

În mai multe oraşe din România s-au organizat concursuri pentru împătimiţii jocului, iar la Bucureşti chiar s-a ţinut cea mai mare competiţie de acest gen la nivel european. „Am organizat numai în două luni trei evenimente de tip concurs cu peste 630 de concurenţi, un record la nivel mondial pentru comunitatea de kendamişti. Cererea este încă foarte crescută, şi este foarte probabil ca acest joc să mai facă furori încă un an, ceea ce se va simţi şi în vânzările noastre”, spune reprezentanta Diverta.

Însă cel mai mare concurs la care ar putea să participe cei care sunt pasionaţi de acest joc este Kendama World Cup, organizat în Hatsukaichi, Japonia. Câştigătorul medaliei de aur primeşte un premiu de 5.000 de dolari.

LOW-TECH + HI-TECH

Deşi kendama nu este o jucărie de nouă generaţie care implică utilizarea unui smartphone, asta nu înseamnă că pasionaţii acestui joc nu folosesc tehnologia, ci dimpotrivă folosesc internetul pentru a învăţa trucuri noi şi pentru a se promova.

Kiss este de părere că pentru cei din „generaţia cu kendama de gât” tehnologia este un dat firesc care nu le stârneşte interesul „în aşa mare măsură ca în cazul generaţiei Y. Astfel, observăm tendinţa de reorientare spre jucăriile tradiţionale, ce implică mişcare, socializare, îndemânare şi creativitate”.

„Oamenii nu sunt unidimensionali, ei au nevoie de portofolii de activităţi. Jocurile pe consolă, desenatul, bătutul mingii în varii sporturi, roller blading-ul, wavesurfingul şi alte sporturi similare, ascultatul de muzică în difuzoare minuscule dar foarte puternice, urmăritul de vloggeri pe Youtube sunt câteva dintre elementele din care poţi alege să construieşti un astfel de portofoliu. Kendama şi spinnerele s-au adăugat şi ele pe listă, la nivel global”, explică sociologul Bogdan Voicu, argumentând că astfel de jocuri nu înlocuiesc jocurile video, ci constituie activităţi complementare.

La fel ca şi în cazul altor jucării, şi perioada de glorie a kendamelor şi a spinnerelor va apune, iar altă jucărie îi va lua locul. Care va fi următoarea senzaţie în materie de jucării pentru copii? Blasz Kiss crede că va fi tot o jucărie cu istorie, anume Yoyo-ul. „Urmărind tendinţele ultimilor ani şi recurenţa acestora, noi ne aşteptăm la o creştere pe nişa de yoyo în perioada următoare”. Pe de altă parte, reprezentanţii eMAG cred că următorul succes îl vor avea animalele „Hatchimals”, care au fost lansate anul trecut în SUA