Potrivit datelor centralizate de Lugera, poziţiile pentru care se caută cel mai mult candidaţi în prezent sunt cele de meseriaşi calificaţi (sudori, mecanici auto, operatori maşinişti, stivuitorişti), muncitori necalificaţi, ingineri în producţie, specialişti IT, reprezentanţi vânzări şi personal în sectorul financiar-contabil.

„Pentru sudori, în funcţie de tipul de sudură executat, salariile nete pot porni de la 1.500 de lei şi pot ajunge până la 4.000 de lei. În cazul operatorilor maşinişti CNC, salariile sunt cuprinse între 1800 şi 2.300 de lei net, diferenţele fiind date de tehnologiile pe care sunt specializaţi şi de nivelul de experienţă cerut de angajator. (...) În cazul specialiştilor în IT - developers -, în funcţie de tehnologii un junior poate câştiga între 3.000 şi 6.000 de lei, iar un senior între 8.000 şi 15.000 lei/ lună“, mai spune Cristina Săvuică de la Lugera.

600.000 DE ASISTAŢI SOCIAL

Ce soluţii există pentru a rezolva problema lipsei de candidaţi? În primul rând, trebuie să fie aplicat un mix de măsuri care să mobilizeze toată forţa de muncă disponibilă. Un set de stimulente financiare, cursuri de formare profesională şi alte măsuri administrative pot aduce o parte dintre cei 600.000 de asistaţi sociali pe piaţa muncii. „Deficitul de pe piaţa forţei de muncă va fi atenuat prin creşterea salariilor până la nivelul Europei de Est. Dar ca să creştem salariile în mod semnificativ, trebuie să devenim tot mai competitivi - lucru care va dura foarte mult. Sporul de productivitate nu poate fi sustenabil dacă se înregistrează doar în domeniul privat, eventual doar în cazul multinaţionalelor. Avem nevoie şi de un stat mai performant, nu doar de companii eficiente“, explică Florin Godean.

De asemenea, crearea unei infrastructuri care să permită investitorilor să îşi extindă activităţile către zonele cu şomaj ridicat ar diminua presiunea în zona de vest şi ar mobiliza mulţi oameni din estul ţării care acum nu lucrează. „Trebuie să înţelegem că dacă din Moldova până la graniţă un TIR face cu o zi mai mult ca din Arad, să spunem, acest lucru este luat în calcul de companie, costul unei zile de transport este inclus în preţ. Dar ce se întâmplă dacă se produce o alunecare de teren sau un accident cu o căruţă răsturnată pe drumul naţional, iar drumul se blochează? E clar că nu te poţi lega la fluxul european de mărfuri fără o autostradă sau căi ferate care să îţi garanteze, ca producător local, în limite rezonabile, că marfa ajunge la ora 8 dimineaţa în Bremen, de trei ori pe săptămână. Aşa cum au venit investitori în Ardeal, vor veni şi în Moldova dacă pot trece munţii în siguranţă“, mai spune şeful Adecco.

Pe de altă parte, firmele s-au adaptat la condiţiile locale şi încep să se descurce singure, iar pe termen lung lucrurile se aşază de la sine. „Companiile vor pregăti lucrătorii de mâine, nu statul“, mai spune Godean. Şi, într-adevăr, această tendinţă a început deja să fie pusă în practică. În cazul Continental, de exemplu, reprezentanţii companiei s-au axat foarte mult pe programe pentru studenţi, dar şi pe programe de specializare pentru absolvenţi. „În cadrul Continental Entry Training Program asigurăm formare pe parte de software pentru oameni care au cunoştinţe de bază, fie pentru că au făcut informatică în liceu, fie pentru că la finalul unei facultăţi tehnice au ales altă meserie şi doresc să revină la programare“, explică Anica Stoica, directorul de personal al grupului. Timp de trei luni, cât durează formarea, candidaţii primesc salariu, iar dacă la finalul trainingului trec de testele tehnice şi interviuri, sunt angajaţi ca ingineri de software. „Ne vom implica şi mai mult în atragerea elevilor către domeniile tehnice, pentru a ne asigură că vom avea de unde să tragem ulterior forţă de muncă“, afirmă Anica Stoica.

Pentru fabricile din ţară, Continental s-a implicat şi în proiectul şcolii profesionale organizate în parteneriat cu alţi angajatori şi cu autorităţile, din 2012 grupul sprijină clase în Braşov, Timişoara, Sibiu, Carei, iar absolvenţii din acele şcoli „vor acoperi un mic procent din acest deficit de personal“.

APETIT REDUS PENTRU ŞCOLILE DE MESERII

Doar 20% din tinerii români se înscriu la şcoala profesională; în Germania, procentul e de 70%. În opinia lui Alexandru Blemovici de la Schaeffler, problema lipsei de personal se rezolvă prin orientarea corectă a tinerilor. Sunt mulţi tineri care nu au luat bacalaureatul – numai 50.000 anul acesta – şi se află într-o situaţie în care nu ştiu încotro să se îndrepte, fiindcă nu au alternativă.