1.      Corupţia

Unul dintre cei mai des folosite atribute când vine vorba despre România, corupţia este cea care stă şi la baza tragediei de la Colectiv. Infiltrată în tot sistemul, corupţia a schimbat modul de gândire al oamenilor şi i-a făcut să creadă, în timp, că printr-o relaţie, un telefon sau un plic cu bani orice soluţie are o rezolvare. Problema legată de acceptarea micii corupţii este că încurajează marea corupţie, cu tot ceea ce derivă din ea.

Conform datelor colectate de Transparency International în perioada de vârf a crizei economice (2009-2011), s-a constatat ”o deteriorare dramatică a climatului de integritate publică din România, marcată de o lipsă de coordonare strategică în privinţa măsurilor legislative şi instituţionale. Perioada se suprapune peste cele mai multe dintre reformele menite să determine asanarea economică şi ieşirea din criză. O luptă acerbă pentru resursele publice, şi aşa puţine, a putut fi observată între principalii actori ai scenei politice, ceea ce a făcut ca măsurile legislative şi instituţionale şi politicile întreprinse să fie caracterizate de o puternică inconsecvenţă.

Tocmai această inconsecvenţă a determinat apariţia unor vulnerabilităţi esenţiale pentru procesul, parcă nesfârşit, al luptei împotriva corupţiei şi al construcţiei integrităţii publice din România”.  Rapoartele pentru 2014 ale aceleiaşi instituţii raportează pentru următorii trei ani (2012-2014) o tendinţă de scădere a indicelui percepţiei corupţiei, de la 44 puncte la 42.

Chiar şi aşa, în clasamentul din 2014 România se află pe locul 69 din cele 174 de ţări analizate de Transparency International, prima dintre acestea fiind Danemarca, iar ultima Somalia. Într-un studiu făcut de Direcţia Generală Anticorupţie, la întrebarea ”În general, consideraţi că România în momentul de faţă se îndreaptă într-o direcţie bună sau într-o direcţie greşită?”, 83% dintre respondenţi au considerat direcţia ca fiind greşită, iar la întrebarea ”Care este cea mai gravă problemă actuală a României?”, ordinea răspunsurilor a fost: şomajul, corupţia, infracţionalitatea, funcţionarea sistemului de sănătate şi infrastructura.

2.      Autorităţile care nu îşi fac datoria

”Îmi asum vina morală pentru accidentul de la Colectiv.”. Declaraţia îi aparţine fostului primar al sectorului 4,

Cristian Popescu Piedone. Vina primarului sectorului în care s-a produs tragedia este oare doar una morală? Toate avizele şi hârtiile în baza cărora funcţiona clubul Colectiv au fost emise şi avizate de sectorul 4, condus de primarul care a demisionat la patru zile de la cel mai grav accident produs în Bucureşti.

Faptul că atât primarul sectorului 4, cât şi premierul au demisionat nu rezolvă probleama de fond a unui sistem care s-a obişnuit să nu cerceteze în profunzime, să nu facă lucrurile corect şi să considere că este în regulă dacă respectă legea, chiar dacă legea nu se referă neapărat la siguranţă, ci doar la un strict de avize care să permită funcţionarea. În acest caz, dacă un teanc de hârtii permite deschiderea unui local, în sarcina cui cade asigurarea că acel local, mai ales dacă funcţionează într-un fost spaţiu industrial, nu are pereţii impregnaţi cu substanţe toxice sau puternic inflamabile, nu are fisuri care îl încadrează în risc seismic ridicat sau nu are numărul de uşi de evacuare minime pentru evacuare în caz de pericol?

Conform cu Legea 180/2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 89/2014 pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul managementului situaţiilor de urgenţă şi al apărarii împotriva incendiilor, ”începerea lucrărilor de execuţie la construcţii şi amenajări noi, de modificare a celor existente şi/sau schimbarea destinaţiei acestora, precum şi punerea lor în funcţiune se fac numai după obţinerea avizului sau autorizaţiei de securitate la incendiu”. Aşadar, dacă un agent economic nu are autorizaţie de la pompieri în cazul în care a schimbat destinaţia unui spaţiu, adică nu respectă litera legii, cum poate primăria să îi dea aviz de funcţionare? Cum poate fi vina unui primar doar una morală, când el nu a respectat legea?

Materialul va fi publicat integralin editia tiparita a Business Magazin de luni, 9 noiembrie.