Seria coperţilor Business Magazin, aflată la jumătatea arhivei construite în ultimii zece ani de când revista se află pe piaţă, începe anul 2010 cu un cover story care răspundea la întrebarea: „La ce e bun falimentul?“. Consultanţii şi oamenii de afaceri observau că atingerea pragului de insuportabilitate a făcut companiile să treacă peste sacrificiile de imagine, peste întrebările legate de modul cum vor reveni pe piaţă după faliment, să îşi asume răspunderea pentru greşeli, să accepte nemulţumirea creditorilor şi să înţeleagă că falimentul are şi o parte roz: compania este protejată, are şansa să se restructureze, sunt şterse penalităţile, se curăţă istoricul şi este scutită de taxe. Eticheta de faliment, care părea insuportabilă mediului de afaceri local înainte de criză, a devenit acceptabilă, împreună cu insolvenţa, care a readus companii pe piaţă, deşi a fost şi un instrument folosit abuziv de unii clienţi.

Problemele economice şi mediul tot mai volatile ne-au făcut să ne întrebăm în 2010 de ce România, o ţară cu multe vârfuri în multe domenii, nu a reuşit să îşi contureze o elită. Coperta „O elită pentru România“ răspundea la întrebare prin vocea lui Marius Ghenea: „Elita se formează în timp, iar din acest punct de vedere, mai ales în politic şi economic, acolo unde ruptura din 1990 a fost aproape completă cu trecutul, va mai dura încă 10-15 ani până când se vor forma şi se vor afirma cu adevărat elite“, a lui Constantin Bălăceanu-Stolnici: „Elite nu înseamnă marii pictori, filosofi, actori sau scriitori, pentru că nu-i adevărat. Sunt oamenii de mare calitate, care adaugă în jurul performanţei lor un halo de notorietate profesională“, a lui Radu Boroianu: „Elite sunt nu doar valorile dintr-un domeniu sau altul, ci şi cei care reuşesc să se constituie într-un motor pentru societate“ sau Mircea Coşea: „Este şi o explicaţie a modului cum au derapat de la ceea ce înseamnă elită anumite personaje din viaţa noastră culturală, economică. S-au compromis, câteodată, prin apartenenţa prea talibanică la anumite grupuri politice şi acest lucru i-a costat mult, pentru că n-au reuşit să mai creeze nimic şi această compromitere a compromis şi ideea de elită“.

Pentru economia românească, cel mai dureros aspect al lui 2010 a fost lipsa finanţării. Băncile opriseră creditarea, oamenii de afaceri nu mai plăteau facturile, iar blocajul fluxului normal al banilor şi al economiei a ajuns de mai multe pe coperta Business Magazin, luând forma unor întrebări retorice sau a unor strigăte de ajutor. „Unde au dispărut banii?“ a fost un cover story în care bancherii îi acuzau pe antreprenori, antreprenorii arătau cu degetul către bancheri şi către stat, iar statul acuza contextul economic nefavorabil. Vinovaţii pentru slaba finanţare a economiei reale erau însă la tot pasul, într-o criză decizională care a paralizat economia.

În acest context, „Lupta pentru cash“ devenise cât se poate de reală, deoarece pentru a obţine în criză bani gheaţă aveai nevoie de strategie şi de înarmare, dar din nefericire a rămas o luptă fără câştigători. Desigur, în contextul dezolant, mai apărea şi o întrebare firavă, care reprezenta de fapt singura speranţă a mediului de afaceri: „Mai aveţi curaj să investiţi?“. Între un an dominat de insolvenţe şi de reorganizări şi un altul cu vânzări în scădere, existau comercianţi români care aveau curaj şi resurse să investească: era vorba în total de bugete de 80 de milioane de euro pentru investiţii în 2010.

În plus faţă de creşterea brutală a TVA la 25%, alte perspective de creştere a costurilor planau asupra companiilor din România. Deşi preţul benzinei continua să urce, piaţa nu vedea încă faptul că benzina de 6 lei este foarte aproape şi Business Magazin a scris „10 motive pentru scumpirea benzinei“.

Un an trist şi cu perspective reduse pentru businessul românesc a adus şi o surpriză plăcută. Dragoş Pavăl, care a fondat şi a dezvoltat retailerul DIY Dedeman, devenea cel mai mare comerciant român şi se pregătea să încheie anul 2010 cu un business de peste 300 de milioane de euro, care îl punea în postura singurului retailer român capabil să mai ţină piept lanţurilor comerciale străine.

Tot în 2010 a început Meet the CEO, unul dintre cele mai de success evenimente ale Business Magazin. Prima ediţie a fost aceea la care au participat cele mai puternice femei CEO din România, Mariana Gheorghe (OMV Petrom) şi Liliana Solomon (pe atunci CEO al Vodafone România). A doua ediţie l-a avut ca vorbitor pe Mişu Negriţoiu, pe atunci chairman al ING România, la a treia ediţie a participat Sadoukas Meralyiev, primul preşedinte kazah al Rompetrol Group, iar la a patra ediţie a venit Yorgos Ioannidis, fostul preşedinte al Romtelecom. Au urmat Radu Graţian Gheţea, CEO al CEC Bank, Duşan Wilms, fostul CEO al Metro România, Jérôme Olive, preşedintele cu numărul patru al fabricii Dacia Renault, şi Frank Hajdinjak, CEO al E.ON România.

O copertă care a făcut istorie pentru Business Magazin a apărut în august 2010, când vorbeam despre cele 7 „Mituri despre români“. „Românii sunt deştepţi, frumoşi, ospitalieri, poeţi şi, în general, se descurcă. Avem o ţară frumoasă şi cu mult potenţial, însă e vina altora pentru că acesta nu este exploatat. Aşa să fie?“