Soluţia lui Mike Hearn este să mărească limita acelui bloc de cod de la 1 MB la 8 MB. El a lucrat îndeaproape cu Gavin Andresen la un soft alternativ pentru Bitcoin, numit Bitcoin XT. Astfel, dacă mărimea noului bloc ar ajunge la 8 MB, tranzacţiile s-ar realiza mai rapid. Iniţial, când Bitcoin a fost lansat, capacitatea unui bloc era de 36 MB, însă a fost redusă la 1 MB în 2010 pentru a reduce ameninţările cu spam şi potenţiale atacuri DoS (un tip de atac asupra unui server în scopul diminuării drastice a capacităţii de operare ori chiar al opririi acestuia) asupra reţelei. Însă din 2010 până în 2013 mărimea medie a unui bloc a crescut de la 125 KB la 425 KB, iar volumul zilnic de tranzacţii aproape s-a triplat, conform TradeBlock. Unele blocuri ating deja limita, iar, potrivit aceleaşi surse, acest lucru se întâmplă, în medie, de mai mult de patru ori pe zi. Dacă acest lucru continuă, procesarea plăţilor va dura foarte mult timp. Şi nu este deloc convenabil să aştepţi zeci de minute sau câteva ore pentru a-ţi fi procesată tranzacţia.

Însă chiar şi aşa se pare că limita reală a unui bloc este de 700 KB, ceea ce se traduce ca fiind mai puţin de 3 tranzacţii pe secundă. Un număr de tranzacţii foarte mic, având în vedere că numărul utilizatorilor creşte, iar acest lucru ar putea duce la blocarea sistemului. Pentru a preveni acest lucru, asemănător sistemului Uber, Bitcoin are implementat un sistem în care, dacă numărul de tranzacţii creşte, comisionul pe care utilizatorul trebuie să-l plătească creşte. Însă acest sistem abia funcţionează şi reţeaua Bitcoin devine din ce în ce mai scump de utilizat, iar marele avantaj al Bitcoin, dat de comisioanele mult mai mici pe care le percep cei care gestionează tranzacţiile, ar putea dispărea, este de părere Hearn.

De ce nu se implementează această propunere? Deşi Bitcoin este o tehnologie open source, adică oricine îl poate folosi şi îi poate aduce modificări, însă există doar o singură versiune oficială. Oricine poate face propuneri, dar numai cinci oameni au autoritatea de a implementa aceste schimbări în versiunea oficială, iar acei cinci oameni s-au împărţit în două tabere în ultimile şase luni.

Opozanţii acestei măsuri se tem că această lărgire a pieţei nu va face decât să le ofere şi mai multă putere investitorilor în putere de calcul. Astfel utilizatorii care vor să facă bani din „minerit” vor fi înlăturaţi şi doar cei cu putere mare de calcul vor controla piaţa, la fel cum controlează băncile sistemul financiar. Bitcoin s-ar apropia astfel ca organizare de sistemul financiar convenţional, dar care nu este reglementat, aşa că riscurile ar fi mult mai mari. Însă, potrivit lui Hearn, sistemul este deja controlat de câţiva oameni. Iar aceştia nu vor ca blockchainul să se modifice. Atâta timp cât banii curg, de ce să se modifice ceva?

Cea de-a doua nemulţumire a lui Mike Hearn este legată de modul cum o parte din comunitatea Bitcoin a reacţionat la propunerile acestuia. Acesta spune că mulţi utilizatori au fost banaţi de pe forumurile de discuţii; Coinbase, unul dintre cele mai mari start-up-uri Bitcoin din SUA, a fost şters de pe site-ul oficial Bitcoin pentru că a fost de acord cu mărirea dimensiunii blocurilor, iar orice menţiune a Bitcoin XT era ştearsă de pe forumurile de discuţii.

Deşi ne referim, în mod uzual, la Bitcoin ca la o monedă, din motive de reglementare mai multe ţări, inclusiv Statele Unite, au decis să definească Bitcoin ca fiind o marfă, la fel ca petrolul şi grâul. Totuşi, moneda digitală câştigă adepţi atât pe piaţa de consum, ca activ tranzacţionabil, cât şi printre autorităţi de reglementare. Crucea Roşie din SUA primeşte donaţii în Bitcoin. Sunt magazine, online şi fizice, care-şi vând produsele în această monedă, inclusiv în România. În SUA, Microsoft şi Dell acceptă plăţi în bitcoin. PayPal a integrat moneda în ofertele sale. Iar un alt motiv pentru care Bitcoin creşte în popularitate ar putea fi faptul că în China, unde tranzacţiile valutare sunt limitate, oamenii caută modalităţi noi de a-şi muta o parte din bani.

Bitcoinul este popular şi în România şi mai mulţi retaileri acceptă această metodă de plată. Netopia mobilPay, furnizorul local de soluţii de plată online, a implementat în decurs de trei luni opţiunea de plată prin intermediul monedei virtuale Bitcoin la o serie de comercianţi precum Vola.ro, PcGarage, ComputerGames.ro, F64, Fly-go.ro sau Kartela.ro.

Tranzacţiile cu Bitcoin sunt intermediate în România prin platforma mobilPay, acestea se realizează de cel puţin 2-3 ori pe zi, suma medie achitată cu moneda virtuală fiind echivalentul a 100 euro. Cele mai multe plăţi sunt pentru produse IT&C, se arată într-un articol din Ziarul Financiar. Până în prezent, cea mai mare tranzacţie cu Bitcoin procesată de companie a valorat echivalentul a 2.500 euro şi a fost achitată pentru produse IT. De Black Friday, în noaptea de joi spre vineri, s-au înregistrat de aproximativ trei ori mai multe plăţi cu moneda digitală faţă de o zi obişnuită, suma medie achitată cu Bitcoin fiind de 470 de lei, potrivit lui Antonio Eram, fondatorul platformei.

Totuşi, pe lângă problemele de tranzacţionare, Bitcoin se confruntă şi cu probleme legate de securitate. S-au înregistrat multe cazuri de furt de monezi din portofelele unde erau stocate, fie din neglijenţa utilizatorului, fie din lipsa unui sistem de securitate bine pus la punct. De obicei, în urma acestor incidente rezultă o pierdere completă a fondurilor deoarece este foarte dificil de urmărit transferurile şi de recuperat Bitcoinurile. Chiar şi aşa, moneda virtuală rămâne populară şi se arată un interes mare în dezvoltarea monezii şi a tehnologiei pe care se bazează. Pare puţin probabil că moneda să se prăbuşească peste noapte, pentru că, deşi Hearn şi-a pierdut încrederea în experiment şi a dat declaraţii care i-au clătinat credibilitatea, mulţi încă mai cred în Bitcoin.