Piaţa de jocuri şi console şi semnele de maturizare

Autor: Anca Arsene-Barbulescu Postat la 12 noiembrie 2011 106 afişări

Deşi încă destul de mică, dar în continuă creştere în ultimii ani în pofida recesiunii, piaţa locală de jocuri şi console începe să dea semne de maturizare. România intră astfel pe harta europeană a jocurilor video, odată cu participarea pentru prima oară în istorie, în această iarnă, la o competiţie internaţională în domeniu.

Sunt în mare parte aceiaşi copii şi adolescenţi cu venituri destul de limitate, însă consumatorul de bază în domeniul jocurilor a devenit în ultimii ani tânărul cu vârsta între 25 şi 35 de ani, cu venituri medii, care cumpără un joc nou de cel puţin câteva ori pe an. România are însă o particularitate prin care se deosebeşte de majoritatea ţărilor europene: românii preferă să se joace pe PC, în detrimentul consolelor. "Mai bine de 90% din piaţă este reprezentată de această platformă de distribuţie a jocurilor", lămureşte Stroie. Se întâmplă pe de-o parte pentru că lipseşte implicarea directă a celor trei mari producători de astfel de dispozitive pe piaţa locală şi implicit o serie de servicii la care consumatori din alte colţuri ale lumii au acces, iar pe de altă parte există anumite praguri psihologice legate de preţ. Dacă un joc pentru calculator costă în medie 25-30 de euro, sumă care scade însă în cazul titlurilor aflate de mai multă vreme pe rafturi, omologul pentru consolă costă de cele mai multe ori dublu. "Foarte puţini consumatori îşi permit să scoată cu regularitate din buzunar o asemenea sumă. E o barieră financiară care cu greu poate fi depăşită", susţine Silviu Stroie.

Viitorul industriei jocurilor este însă altul. De-a lungul ultimilor ani, utilizatorii din toată lumea par să-şi fi pierdut răbdarea şi preferă jocuri mai scurte, eventual pe internet, lucru care începe să se reflecte tot mai mult în strategia producătorilor. În loc să mai investească în jocuri foarte complexe care să ţină un gamer ocupat câteva luni şi să încaseze o singură dată o sumă de bani nu foarte mare pentru el, companiile încep să ia în calcul noi modele de business care au deja succes inclusiv în România. Este vorba despre jocuri precum Travian sau Dota, care pot fi accesate gratuit, dar în cadrul cărora consumatorii plătesc pentru moneda locală sau pentru diverse opţiuni suplimentare. "Conceptul se cheamă free-to-play şi, în mod paradoxal, este cel mai bun mod să convingi un jucător să scoată periodic bani din buzunar", conchide Silviu Stroie.

Paginatie:

Urmărește Business Magazin

Am mai scris despre:
business hi-tech,
console,
jocuri,
recesiune,
efecte
/business-hi-tech/piata-de-jocuri-si-console-si-semnele-de-maturizare-8963285
8963285
comments powered by Disqus

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.bmag.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.