Din 2013, CEO-ul companiei este olandezul Dick Uyttewaal, recrutat prin intermediul fondului de investiţii. „Ei vin cu o reţea, cunosc industria, ştiu problemele de adopţie – soluţiile noi nu sunt uşor de adoptat, iar oamenilor le este frică de schimbare“, explică Mircea Popa. Uyttewaal a fost angajat un timp în cadrul Hewlett-Packard, iar apoi a lucrat pentru a oferi acces la Internet unor comunităţi din Zambia, un alt aspect important al dezvoltării afacerii lor fiind multiculturalismul.

Au investit banii obţinuţi din prima finanţare în cercetare, în dezvoltarea produsului, în algoritmi de analiză sau studii ştiinţifice. Între timp, au mai primit finanţări de la fondul de investiţii, iar în prezent investiţia totală a ajuns la 4,5 milioane de euro, cea mai recentă fiind o finanţare de aproximativ 3 milioane de euro de la producătorul danez de produse farmaceutice LEO Pharma, cu prezenţă globală, care avea venituri de circa 8 miliarde de euro în 2014.

Cu noua finanţare şi-au propus să intre într-o nouă etapă: „Anul acesta vrem să reorientăm organizaţia, am făcut cercetare, am făcut produs, acum vrem să şi vindem“. Astfel, următorul pas este conectarea dermatologilor cu utilizatorii ce au descărcat aplicaţia. O consultaţie mai simplă, ce ar viza, spre exemplu, verificarea cicatrizării unei răni în urma unei operaţii, s-ar putea face prin intermediul SkinVision, într-un mod securizat. „În prezent astfel de discuţii se fac prin WhatsApp, mail sau faţă în faţă, iar uneori medicii cheltuie din timpul lor fără să fie plătiţi pentru asta.“

Varianta de monetizare a aplicaţiei, ce poate fi descărcată gratuit în prezent, va fi mai ales prin intermediul consumatorului care îşi va plăti consultaţia, ce va avea un preţ de 60-70 de lei, din care mare parte vor fi direcţionaţi către clinică şi medic şi în jur de 30% către SkinVision. O altă variantă de monetizare ar putea fi prin intermediul clinicilor, care ar putea plăti un abonament pentru a fi incluse. Pieţele pe care le ţintesc sunt cele pe care au deja o prezenţă puternică: România, Olanda, Australia, Regatul Unit. „Australia are cele mai multe cancere de piele, din mai multe motive: au gaură de ozon, radiaţii UV mai puternice, într‑un spectru mai periculos pentru piele, au genomul britanic, sunt toţi foarte albi, este populată mai mai mult pe coastă, la soare, iar statisticile arată că 1 din 3 australieni va face cancer de piele în timpul vieţii, dintre care 20% vor face melanom, cel mai periculos tip de cancer de piele.“ În România, incidenţa de cancer de piele este printre cele mai reduse comparativ cu alte ţări europene, procent care poate fi şi o consecinţă a numărului redus de persoane care consultă un dermatolog, astfel încât cazurile să fie raportate.

Pe termen lung, şi-au propus să extindă aplicaţia la alte tipuri de afecţiuni dermatologice. „Platforma poate fi folosită pentru identificarea anomaliilor de orice tip, însă există alte tipuri de cancer care evoluează din celule care nu au pigmentul respectiv – sunt decolorate, albe, etc. – problema pe care o avem este de a face diferenţa între ele şi o rană spre exemplu – doctorii fac diferenţa, iar algoritmul ar trebui să facă diferenţa şi el între cancer şi o iritaţie, o arsură sau altceva.“ Se axează în prezent pe îmbunătăţirea algoritmului astfel încât acesta să facă aceste diferenţe, iar următorul pas ar fi extinderea şi la alte boli cronice. În ce priveşte acurateţea actuală a aplicaţiei, ei spun că este cel puţin egală cu prima consultaţie la un medic de familie, care este “gateway-ul“ către un dermatolog. Potrivit lui Popa, nimeni nu poate să spună cu certitudine dacă o excrescenţă pigmentată de pe piele prezintă risc sau nu, însă monitorizarea schimbărilor acestora pe perioade mai lungi de timp poate indica o patologie.