L-am întrebat pe fondatorul Infrasoft care sunt elementele care diferenţiază Documenta de alte soluţii disponibile pe piaţă. „Evident, nu reinventăm roata; lucrurile în acest business se fac la fel, dar am creat programul după 15 ani de lu-cru cu alte soluţii similare. Documenta are toate practicile bune şi toate lucrurile necesare pentru ca o companie să îşi poată gestiona documentele. Procesul începe atunci când intră poştaşul în firmă cu hârtiile, acestea intră într-o registra-tură electronică şi sunt apoi redirecţionate către fiecare departament, fie contabilitate, fie juridic sau resurse umane, până la momentul în care documentele sunt cusute şi arhivate în camerele special amenajate. Documenta se integrează cu suita Office, cu Word şi Excel pentru că acestea sunt cele mai folosite, se integrează cu clienţi de e-mail precum Out-look sau Office“, explică antreprenorul. „Avem o funcţie de recunoaştere a fonturilor, o funcţie de coduri de bare, care sunt ataşate documentelor pentru a putea fi ulterior scanate, avem cam tot ce înseamnă funcţii necesare lucrului în această lume a documentelor digitalizate.“

Documenta este dezvoltată în limbajul Java, iar acest lucru o face accesibilă atât pe browsere, cât şi pe dispozitive mobile. „Este extrem de important ca aceste programe să fie user-friendly, pentru că oamenii vor lucra toată ziua în ele. Dacă nu sunt cool, şi exact acesta este termenul pe care îl folosim noi, oamenii nu le vor folosi cu plăcere. Pe cei mai mulţi utilizatori nu îi interesează ce supertehnologie ai în spate, îi interesează să meargă rapid programul.“

Pe piaţa din România, spune Bărcuţean, este încă loc pentru multe soluţii software, iar companiile abia încep să folosească o parte din programele existente. „Este un domeniu încă la început, majoritatea companiilor preferă să îşi ţină documentele pe e-mail sau prin programe generaliste de management. Este oarecum absurd, ca şi companie eu emit o factură, o tipăresc, o trimit la altă companie unde se primeşte prin poştă, e băgată în sistemul ERP şi aşa mai departe. Câtă muncă aiurea când s-ar putea face totul electronic, ca să nu mai vorbim de hârtia consumată şi efectul asupra me-diului. Trăim totuşi în secolul XXI, ar trebui să folosim toată tehnologia la care avem acces. Normele europene ne duc însă în direcţia bună. Chiar anul trecut s-a adoptat o directivă la nivel european care duce către această facturare elec-tronică.“

Procesul de implementare a Documenta durează cinci zile, dintre care patru sunt destinate instalării şi trainingului de personal. La companiile cu un număr mare de angajaţi, costurile pot ajunge la 
10-20.000 de euro. Reducând timpul de implementare, Bărcuţeam spune că s-au redus costurile, reuşind astfel să facă tehnologia accesibilă şi companiilor mai mici.

Cât despre diferenţele dintre companiile româneşti şi cele din străinătate, fondatorul Infrasoft spune că problemele apar, de cele mai multe ori, din partea furnizorului. „Noi activăm în special în zona privată, drept pentru care aş compara clientul privat român cu cel privat din afară şi aş spune că sunt la acelaşi nivel. Atunci când se plânge clientul, indiferent de motiv, este problema ta ca furnizor. Nu ai de ce să te plângi tu de client, doar clientul se poate plânge de tine sau de serviciile tale. Acesta este principiul după care încercăm să ne ghidăm“, spune Adrian Bărcuţean.

Până în prezent, ca urmare a prezenţei la CeBIT, Infrasoft a semnat contract de distribuţie pentru Olanda şi Polonia, iar Bărcuţean spune că se află în discuţii avansate cu Turcia, Italia, Spania, Franţa şi Germania.

Portofoliul de clienţi al Infrasoft de pe piaţa locală include Autoritatea Naţională a Vămilor, Ministerul Finanţelor Pub-lice, Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate, Metrorex şi cele mai mari companii din industria de petrol - OMV Petrom, Rompetrol. Pe plan extern, Infrasoft este parteneră cu companii din SUA - Inthinc şi EPS Corporation, prin in-termediul cărora lucrează pentru giganţi precum Schlumberger, Chevron, BP sau Shell.

În 2013, Infrasoft a obţinut o cifră de afaceri de aproximativ un milion de lei, nivel despre care compania spune că a fost depăşit în 2014.

România are peste 5.000 de firme de soft active, estimează Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii IT (ANIS). Piaţa locală de software şi servicii IT s-a situat anul trecut la circa 800 milioane de euro, conform estimărilor companiei de cercetare de piaţă PAC. În această sumă nu este inclus şi exportul de software, care este estimat la aproximativ 160 de milioane de dolari pe an, potrivit unui studiu realizat anterior de ANIS şi IDC.