Softelligence a preluat anul trecut de la George Butunoiu o companie, Zero Paper, care dezvoltase aplicaţia Kazier, , şi astfel şi-a consolidat portofoliul în zona de banking. Antreprenorul estimează că firma sa ar fi avut probabil nevoie de un an pentru a dezvolta o soluţie similară. „Am luat compania şi portofoliul de clienţi, pe care l-am valorificat foarte bine, am făcut vânzări către bănci ca BCR. Raiffeisen, Pireus, iar Volksbank ne-a devenit client.“

Blidăruş povesteşte că firma se diferenţiază şi în plan internaţional pentru că sunt companii care vor un partener care le înţelege afacerea, care nu vinde doar competenţă tehnică. Firma va lucra, de pildă, cu o companie irlandeză, lider de piaţă pe dezvoltarea de soluţii software pentru asigurări. „Oamenii au venit, au căutat în estul Europei, pe lista scurtă am rămas trei companii, noi fiind singura din România; ne-au ales pentru că şi noi avem experienţă şi dezvoltăm soluţii pentru zona de asigurări“, spune antreprenorul. Firma sa are acum 63 de angajaţi, la final de an ar urma să ajungă la 90, iar Blidăruş spune că foloseşte mai multe metode de recrutare. „20-25% din oamenii cheie pe care i-am recrutat în ultimii ani au venit ei la noi. În piaţă, în industria noastră, suntem o companie care are nişte particularităţi şi oamenii ne cam cunosc. Recomandarea reprezintă unul dintre principalele canale pe care ne bazăm.“ În plus, ori de câte ori cunoaşte un om bun, îl ofertează, indiferent dacă acesta are sau nu slujbă, dacă e scump şamd, „pentru că eu cred că oamenii care sunt buni vor produce valoare. Am ofertat, de pildă, în ianuarie, un om cu o experienţă de 15 ani în zona de proiecte pentru asigurări de viaţă, fără să ştim la acel moment despre proiectul cu irlandezii. Acum e clar la ce va lucra“. În plus, este folositoare şi relaţia cu Asociaţia Patronală a Industriei de Software şi Servicii (ANIS) şi faptul că Teodor Blidăruş este vicepreşedintele organizaţiei. El este încredinţat că cei mai buni oameni sunt cei care vor să fie antreprenori, iar Softelligence are un program de intraprenoriat, în care oamenii sunt expuşi la o experienţă cât mai apropiată de antreprenoriat, dar într-un mediu controlat, să nu-şi rişte averile. Programul se numeşte Softelligence Innovation Club şi funcţionează ca o bursă de investiţii: angajaţii pot „să pună pe masă o idee, trebuie să o susţină, să susţină un pitch, şi găsesc sprijin la mine sau la fratele meu, sau la alţii. Apoi se alocă un buget, iar dacă proiectul respectiv ia anvergură se poate transforma într-o linie de afaceri. E foarte aproape de ceea ce înseamnă un mediu antreprenorial“. Astfel, firma reuşeşte să atragă oameni care vor să facă lucruri deosebite, iar cel mai nou recrut, povesteşte Blidăruş, este unul care va lucra ca project manager pe platforma firmei şi a spus: „Eu vreau să-mi dezvolt în cinci ani propria platformă de business şi propria afacere. Vreau să învăţ“.

Antreprenorul se vede, peste cinci ani, tot la conducerea companiei, cu Softelligence ca unul din principalii jucători regionali în segmentul de software de business. „Cred că există foarte mult business de făcut pe piaţa locală, iar strategia noastră este de a acapara cât mai mult. Vrem să ne apropiem tot mai mult de core businessul clienţilor. De ce să cheltuiască companiile de asigurări din România bani pe soluţii care vin din afară şi sunt depăşite tehnologic, neavând localizare şi suport pe plan local?“ Există percepţia, spune antreprenorul, că românii sunt foarte buni din punct de vedere tehnic, dar nu se pricep să vândă şi nu ştiu să creeze soluţii de industrie. A lucrat, povesteşte el, vreme de zece ani în domeniul ERP, iar toată lumea care cumpăra SAP înţelegea că trebuie să-şi organizeze afacerea după SAP, însă dacă alegeau o soluţie locală, „pe ăia trebuia să-i înveţe ei ce au de făcut. Cred că noi putem să fim următorul SAP“, adaugă Blidăruş. Tot el explică faptul că Softelligence vinde în general soluţii, dar dacă nevoia clientului nu este bine definită sau intuită, „nu mai discutăm pentru că e clar că e un risc pentru toată lumea implicată. Încercăm să înţelegem care este firul roşu al problemei“, în orice companie existând un fir roşu în funcţie de care compania pierde sau câştigă bani. „Şi trebuie să potenţăm acest fir roşu, nu să-l tăiem. Afacerile antreprenoriale sunt organisme cu o imunitate foarte puternică, vor rejecta soluţia de software, care nu va pune pe butuci businessul respectiv.“ Însă dacă un cumpărător de soft identifică o nevoie şi are idee, concret, câţi bani poate să câştige dacă face implementarea şi cât pierde dacă nu face acest lucru, deciziile se iau foarte rapid, în circa o lună.