Secretul Kickstarter, mai spune Strickler, este că fiecare proiect are şansa de a-şi crea o comunitate de susţinători. Nu depinde numai de prezentarea iniţială a proiectului, este important şi modul în care autorii promovează ulterior ideea. „Dacă realizezi o nouă carcasă pentru telefoane, cine o să accepte să o producă în serie, dacă tu nu eşti o persoană cunoscută? Pe Kickstarter poţi să fii cunoscut doar de 300 de oameni, e suficient pentru ca noua ta carcasă să fie finanţată„, declară Strickler.

CE ESTE FINANŢAREA ÎN GRUP?  Conceptul se referă în general la campanii desfăşurate pe internet şi presupune în cele mai multe cazuri colectarea unor sume mici de bani de la un număr semnificativ de persoane. Un exemplu istoric de finanţare în grup este cel al Statuii Libertăţii. În 1884, organizaţia americană responsabilă cu piedestalul celebrei statui a rămas fără fonduri, iar ziarul New York World a publicat o serie de articole în care îi îndemna pe locuitorii din New York să doneze bani pentru finalizarea lucrărilor. În mai puţin de şase luni, organizaţia a strâns peste 100.000 de dolari din donaţii cu valoarea medie de mai puţin de un dolar.

Cele mai importante platforme de finanţare în grup sunt Kickstarter, ArtistShare, EquityNet, IndieGoGo, RocketHub şi Fundageek. Cel mai de succes exemplu din istoria finanţărilor în grup este Star Citizen, un joc pentru PC care a strâns peste 40 de milioane de dolari din donaţii.

CUM FUNCŢIONEAZĂ FINANŢAREA ÎN GRUP? Kickstarter este probabil cel mai cunoscut site de „crowdfunding„. Sistemul este unul destul de simplu, dar necesită o serie de paşi de urmat. Astfel, în momentul în care cineva are o idee, să spunem realizarea unui joc pentru telefoane mobile, el postează o descriere a jocului, un clip de câteva minute în care prezintă ideea şi o prezentare a sa.

Proiectul este analizat de angajaţii Kickstarter şi, dacă îndeplineşte normele cerute de site, este publicat. Există o serie de criterii importante: proiectul trebuie să aibă o sumă ţintă (spre exemplu, 5.000 de dolari) pe care să o atingă în 30 de zile; iniţiatorii proiectului trebuie să-i răsplătească pe cei care donează (menţionarea numelui ca susţinători ai jocului, accesul gratuit la joc după finalizarea sa etc.); nu în ultimul rând, autorii trebuie să informeze în mod constant asupra modului în care proiectul evoluează.

Din momentul în care proiectul este publicat, există două variante:  fie autorul poate aştepta ca investitorii Kickstarter să doneze bani, în speranţa că suma ţintă va fi atinsă, fie poate promova proiectul pe reţele de socializare, pe bloguri sau pe alte platforme media. Aceasta este varianta încurajată de Kickstarter, pentru că promovarea proiectului înseamnă, implicit, şi promovarea Kickstarter.

Dacă după 30 de zile suma ţintă a fost atinsă, banii sunt creditaţi în contul proiectului. Dacă acest lucru nu se întâmplă, donaţiile sunt returnate către cei care au investit în proiect. Alte site-uri de finanţare în grup acordă proiectului suma acumulată, indiferent dacă ţinta a fost sau nu atinsă.

Cei mai mulţi dintre investitorii Kickstarter donează, în medie, sub 20 de dolari pe proiect, ceea ce înseamnă că numărul celor care apreciază ideea trebuie să fie destul de mare.